Antreprenor, 35 de ani, cu familie, interesat de calitatea de vieţii, dependent de confort. Cam aşa ar arăta portretul-robot al unui om care poate plăti două milioane de euro pe un penthouse în Bucureşti. Penthouse-urile sunt de fapt noul cuib al omului modern şi reprezintă poate cel mai exclusivist segment al pieţei imobiliare locale. Ce este însă un penthouse şi dacă tot ai două milioane de euro de ce să nu cumperi o casă veche şi frumoasă, simbol al aristocraţiei de bun-gust din Bucureştiul de demult?
„Penthouse-ul reprezintă o alternativă locativă viabilă pentru omul-modern, ancorat într-un stil de viaţă dinamic. O casă pe pământ, cu gradină, curte şi piscină, indiferent de satisfacţiile emoţionale pe care le genereză, atrage după sine o infrastructură, de multe ori dificil de gestionat din punctul de vedere al timpului, al organizării, securităţii, al costurilor, dar mai ales al dedicării. Un penthouse oferă şi înlocuieşte cu succes toate acele satisfacţii emoţionale, dar printr-o gestionare mult mai facilă. Iar când viaţa nostră devine mai puţin complicată, începem să o şi trăim frumos“, spune Dana Azoiţei, director general al Couture Properties, agenţia imobiliară specializată în proprietăţi de lux.
Potrivit acesteia, un alt factor important care înclină balanţa în favoarea unui penthouse este şi preţul.
„O casă frumoasă, recondiţionată, din inima Bucureştiului transmite anumite valori proprietarului şi despre proprietar contra unui preţ cuprins între 2 şi 5 milioane de euro. Penthouse-urile reprezinta o alternativă la fel de frumoasă, de multe ori mai spectaculoasă, comparabilă ca valori emoţionale, dar la preţuri între 800.000 şi 2 milioane de euro“, mai spune Dana Azoiţei.
În căutarea unei vieţi mai puţin complicate este acum o generaţie proaspătă de antreprenori români, cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, familişti convinşi, pasionaţi de traiul frumos şi confortabil.
Chiar în prima parte a acestui an, Dana Azoiţei spune că a intermediat prin Couture Propeties o tranzacţie de 1,6 milioane de euro cu un penthouse în inima Bucureştiului, în zona Dacia-Grădina Ioanid.
Proprietatea are o suprafaţă de 380 de metri pătraţi utili şi 300 de metri pătraţi de terase, dar şi o amenajare făcută de un designer. Printre cele mai luxoase proprietăţi pe care compania le are în portofoliu se numără o vilă în zona Dorobanţi şi un penthouse în zona Primăverii.
Fiind o piaţă de nişă, tranzacţiile din acest domeniu nu se caracterizează prin volume, mai ales că decizia de a investi într-un astfel de spaţiu de locuit poate dura şi până la jumătate de an.
Dar până la urmă ce este un penthouse, ce-l separă de categoria apartamentelor mari şi-l plasează într-o ligă proprie?
„Penthouseul este un apartament localizat la ultimul nivel al unei clădiri, însă nu orice apartament de la ultimul etaj, indiferent de rezonanţa zonei în care este localizat, poate fi denumit penthouse“, spune Dana Azoiţei.
Pentru a putea purta eticheta de penthouse un apartament trebuie să mai vină la pachet cu un set de atribute.
„Un penthouse are o personalitate aparte, cu trăsături specifice, ce sunt legate de armonia spaţiului interior, de dotările şi finisajele superioare, de generozitatea teraselor exterioare, de priveliştea uimitoare, dar mai ales, de stilul de viaţă pe care îl imprimă locuitorilor săi, de emoţiile şi energiile pe care le generează acestora. Preţurile diferă în funcţie de atributele enumerate mai sus şi pot fi de la câteva sute de mii la milioane“, explică Dana Azoiţei.
De obicei, cele câteva achiziţii care se fac în această piaţă sunt tranzacţii pe termen lung, nu investiţii propriu-zise, unul dintre motive fiind lipsa contractelor de închiriere pe termen lung.
Mai mult, negocierile sunt destul de dificile pentru că nu există o parte slabă. Este un vânzător care în mod evident a avut capitalul necesar pentru o astfel de achiziţie şi un cash flow suficient pentru a-şi finanţa traiul într-un astfel de palat urban, iar de cealaltă parte este un cumpărător care la fel de evident are banii la el, dar alături de ei mai are şi nişte aşteptări croite tocmai pe dimensiunea unui palat urban.
„Tranzacţiile sunt foarte personalizate şi alegerile foarte emoţionale. În mod cert nu este o negociere clasică pentru că atât cel care vinde, cât şi cel care cumpără sunt, în cele mai multe cazuri, pe poziţii sociale şi financiare similare“, explică Dana Azoiţei.
Dacă oricum segmentul era destinat unui public select şi prin definiţie pretenţios, criza nu a făcut altceva decât să augmenteze aceste „defecte.“
„Criza a afectat destul de puţin această piaţă. S-a schimbat, în schimb, timpul de decizie, care este mai lung, şi a sporit atenţia cumpărătorului către detalii. Tranzacţiile sunt puţine, vorbim de o piaţă rarefiată, la nivelul superior al pieţei imobiliare“, explică reprezentanta Couture Properties.
Până la urmă merită tot acest efort de a străbate Bucureştiul în căutarea unui penthouse perfect, care poate să coste şi două milioane de euro, pentru care trebuie să negociezi dur chiar şi jumătate de an cu un partener care-ţi este de cele mai multe ori egal? Dana Azoiţei spune că da, dintr-un motiv foarte simplu: „Într-un apartament se locuieşte, într-un penthouse se trăieşte.“
