Arts & Design

Cum a ajuns opera, o formă de artă percepută multă vreme drept inaccesibilă maselor, să fie populară, iar sălile de spectacol tot mai neîncăpătoare?

10 nov 2024 326 afişări de Miruna Diaconu
Din aceeaşi categorie

Opera, o formă de artă percepută multă vreme drept inaccesibilă maselor, nu ţine cont de vârstă sau statut şi, de fapt, ea se dezvăluie celor curioşi sau pasionaţi. În ultimii ani, se remarcă însă o schimbare de percepţie, motiv pentru care sălile de spectacol sunt tot mai neîncăpătoare. Opera nu devine însă o formă de artă mai accesibilă doar pentru public, ci şi pentru tinerii talentaţi. Iar o dovadă în acest sens este Programul Tinere Talente al Fundaţiei Regale Margareta, care le oferă şansa tinerilor cu talent la muzică, dar şi la arte plastice să facă din pasiunea lor o carieră.

„Pentru ce mergem la operă, nu de ce. Mergem pentru ceva la operă. Prin arta noastră, încercăm să risipim această ceaţă creată în jurul operei. Ea are această măreţie, această nobleţe care o face să pară inaccesibilă, dar e parte din jocul de seducţie. Intri în sala de spectacole şi iei parte fie la ceva înălţător, fie la ceva zguduitor“, spune Tiberiu Soare, dirijor la Opera Naţională din Bucureşti.

Opera creează de multă vreme impresia unui loc inaccesibil celui necunoscător, iar istoria sa a dus la o astfel de percepţie generală ce persistă până în zilele noastre. Ca formă de artă, ea a pornit de la curţile princiare europene, unde oamenii de rând nu aveau acces. Totuşi, contrar impresiei generale, în urmă cu un secol opera era un coagulator al societăţii.

„Opera era ca un fel de mall. Din relatările acelor vremuri, erau spectatori care ştiau spectacolele, dar veneau de multe ori pentru că era un eveniment social. Acolo se întâlneau cu alţi oameni, jucau cărţi, discutau afaceri. Opera era un «focar» al vieţii sociale, cam ceea ce se întâmplă astăzi în malluri“, relatează Tiberiu Soare.

În ultima perioadă, această formă de artă s-a dezbrăcat însă tot mai mult de formalism şi a devenit tot mai accesibilă, iar spectacolele nu mai au loc doar pe scenă, ci chiar şi în stradă. Multe reprezentaţii de operă şi teatru au dus aşadar aceste arte mai aproape de oameni.

„Devine o formă de artă deschisă tuturor. Ea este acolo, ne arată ceva, asta dacă alegem să ne uităm. Ce este important e ca oamenii să conştientizeze faptul că există o formă de artă care îi aşteaptă“, explică dirijorul.

În ultimii ani, adaugă el, opera nu mai e atât de mult percepută ca o artă de neatins, astfel că sălile spectacolelor s-au umplut, ba chiar au devenit neîncăpătoare în faţa unei cereri în creştere din partea celor însetaţi de frumos.

Mai mult, nu mai există o categorie de vârstă predominantă în ceea ce-i priveşte pe spectatori, publicul fiind tot mai divers, de la oameni în vârstă care şi-au cultivat această pasiune încă de tineri şi până la elevi ori studenţi care abia descoperă tainele operei. Această formă de artă nu mai ţine cont de statut, vârstă sau alte criterii, ci lasă privitorul să pătrundă în universul său, atât cât acesta îşi doreşte.

Opera nu atrage însă doar mai mulţi spectatori, ci şi mai mulţi oameni dornici să urce pe scenă. Tiberiu Soare spune că nu există o criză a forţei de muncă în orchestre, iar competiţia pe locurile disponibile din instituţiile culturale de profil a crescut.

„Nu percep o criză la nivel de personal şi nici la nivel de pregătire. Dimpotrivă, nivelul a crescut, se face simţită o competiţie acerbă în momentul în care trebuie să intri în viaţa profesională. Concursurile de intrare într-o orchestră sau într-un cor au devenit drastice, iar posturile nu sunt numeroase.“

Asta şi pentru că, în număr tot mai mare, tinerii învaţă să cânte la un anumit instrument. Totuşi, competiţia acerbă din piaţă cere mai multă muncă şi talent din partea lor. Plus un efort financiar considerabil. Pentru cei care vor să facă din muzică o carieră, dar provin din medii defavorizate, Fundaţia Regală Margareta a lansat un program numit Tinere Talente, care vine în sprijinul lor.

Pornit în 2008, acesta se adresează copiilor talentaţi care provin din familii cu posibilităţi financiare limitate. Prin acest program, tinerii pot obţine o bursă individuală în valoare de până la 2.000 de euro, bani cu care îşi pot achiziţiona materiale de lucru, instrumente muzicale ori îşi pot asigura participarea la concursuri, concerte, expoziţii şi cursuri de specializare. De asemenea, tinerii beneficiază şi de mentorat, masterclass-uri, tabere de creaţie şi promovare a actului artistic.

În cei 16 ani de existenţă ai acestui program, au fost acordate 440 de burse tinerilor care studiază sau au studiat muzica ori artele vizuale în licee şi universităţi din România. Pentru a primi bursa, ei trec iniţial prin etapa de selecţie a dosarelor pe baza documentelor care atestă situaţia lor financiară. Cea de-a doua etapă constă în dovedirea potenţialului artistic în faţa unui juriu. În fiecare an, circa 30 de tineri se alătură programului.

„Din juriu fac parte oameni din zona artistică pe care o reprezintă, adică muzicieni pentru selecţia la proba de muzică. Tinerii se prezintă, interpretează la alegere o piesă şi au un interviu, dar ceea ce primează este valoarea artistică şi potenţialul“, spune Gabriela Iordache, coordonator al programului Tinere Talente, Fundaţia Regală Margareta a României.

Din juriu face parte şi Tiberiu Soare, care spune că un element important îl reprezintă potenţialul copiilor, nu doar ceea ce ştiu să facă în prezent.

„Când facem selecţia artistică, deja ne aflăm în a doua etapă a programului. Judecăm doar prin prisma detectării talentului şi potenţialului copilului respectiv“, precizează el.

Bursierii reuşesc să facă din talentul lor o meserie, iar programul reprezintă pentru mulţi o propulsie în această industrie. În fiecare an, la finalul programului, există o gală în care tinerii performează, fie au concerte, fie expoziţii de artă. Unii dintre ei au reuşit să câştige concursuri internaţionale, au fost invitaţi ca solişti în diverse orchestre, au fost admişi la masterclass-uri din afara ţării. Există şi muzicieni care au urcat pe scena Operei din Viena.

„Faptul că au beneficiat de programul Tinere Talente a fost, în funcţie de parcursul fiecăruia, un element determinant. Dacă a fost un element pozitiv în cariera lor? Cu siguranţă. Unora le-am schimbat viaţa radical, pe alţii, pur şi simplu, i-am ajutat confirmându-le faptul că trebuie să continue - ştiu bine ceea ce fac şi trebuie să facă şi mai bine“, precizează Tiberiu Soare. Iar mulţi dintre foştii bursieri s-au întors în cadrul programului pentru a deveni mentori.

„Vrem să îi ţinem aproape pe foştii bursieri, cei care au trecut prin program se întorc şi îi ajută pe cei de acum în calitate de consultanţi sau mentori. Unii dintre ei au rămas voluntari şi se implică în activităţile proiectului“, mai spune Gabriela Iordache.

Un astfel de program face din operă o formă de artă mai accesibilă chiar şi pentru cei ce nu dispun de resursele financiare necesare pentru a urma o carieră în muzică.

Aşadar, opera îşi deschide tot mai mult porţile universului său şi îi lasă pe tot mai mulţi să o descopere, fie spectatori, fie muzicieni.

Anul acesta, concertul dedicat zilei Regelui Mihai, un eveniment organizat de Fundaţia Regală Margareta, care are loc în fiecare an, are ca temă Tinerele Talente. Pe scurt, cu această ocazie, bursierii vor urca pe scenă.