Piaţa mondială de artă a ajuns anul trecut la o valoare estimată de 67,8 mld. dolari, după o creştere de 3% faţă de 2021, avans relativ modest, dar care i-a permis acestei industrii să depăşească nivelul de dinainte de pandemie, potrivit raportului Art Market Report 2023, realizat de Art Basel şi UBS. Această lucrare reprezintă cartea de căpătâi a colecţionarilor, investitorilor, caselor de licitaţii, galeriilor, dar şi a iubitorilor de frumos. Ea oferă astfel răspunsul la întrebarea: ce s-a schimbat şi ce a rămas la fel în artă după criza sanitară?
Piaţa de artă a suferit o lovitură puternică în 2020, primul an de pandemie şi o perioadă marcată de multă incertitudine, când volumul tranzacţiilor a scăzut dramatic dat fiind că oamenii au devenit mult mai prudenţi în achiziţii, chiar şi în ceea ce le priveşte pe cele ce vizează obiecte de artă, care pot fi văzute atât ca investiţii, cât şi ca panaceu pentru suflet.
„Pandemia a creat un context operaţional foarte dificil pentru industria artei, din cauza restricţiilor care au afectat expoziţiile, târgurile de profil, precum şi alte evenimente, călătoriile şi logistica. Toate acestea au făcut ca piaţa să se contracte la 50,3 mld. dolari în 2020, cel mai scăzut nivel de după criza financiară din 2009“, spun reprezentanţii galeriei de artă GAEP din Bucureşti.
Totuşi, în 2021 apetitul a revenit, vânzările în valoare crescând cu 31%, iar volumele (numărul de piese) având un plus de 19%. Adaptarea rapidă a industriei la canalele digitale, dar şi apetitul colecţionarilor cu bugete generoase, care au cumpărat lucrări de peste un milion de dolari, au făcut ca direcţia de mers să se schimbe. Investitorii din domenii care au prosperat în pandemie, precum tehnologie, e-commerce şi medical, au făcut achiziţii în domeniul artei, mai spun şi reprezentanţii GAEP, citând raportul.
După un asemenea galop, datele aferente anului trecut sunt mai puţin spectaculoase din punctul de vedere al ritmului de creştere, însă în valoare absolută ele ilustrează adevărata forţă a sectorului. Vânzările de artă de la nivel mondial au ajuns la 67,8 miliarde de dolari, oamenii din toată lumea achiziţionând 37,3 milioane de opere. Totuşi, la fel ca în orice altă industrie, performanţa este diferită de la un sector la altul, de la o regiune la alta şi de la un segment de preţ la altul.
Spre exemplu, segmentul de top al pieţei – cele mai scumpe piese – a avut cea mai bună evoluţie. Astfel, deşi vânzările realizate în cadrul licitaţiilor publice au scăzut uşor, cu 1%, la 26,8 mld. euro, există un singur segment care a fost pe plus, cel al pieselor evaluate la peste 10 milioane de dolari.
Totodată, deşi apetitul pentru licitaţii a fost temperat, dealerii de artă au avut multă treabă anul trecut, ei intermediind vânzări de 37,2 mld. dolari (Ă7%). Şi de această dată, cel mai mult au avut de lucru acei dealeri activi pe segmentul de top al pieţei, arată raportul Art Market Report 2023, realizat de Art Basel şi UBS. Este vorba atât de galerii, cât şi de alţi intermediari, activi în online sau offline.
Deşi piesele cele mai scumpe sunt cele mai vizibile şi cântăresc greu în economia lucrurilor, totuşi, în bună parte, galeriile au vândut lucrări al căror preţ e mai mic de 50.000 de dolari.
La fel ca în geopolitică sau în economie, şi în artă lumea e puternic polarizată, marile puteri fiind SUA, Marea Britanie, China şi Franţa. Aceste state sunt şi cele care au dat lumii cei mai mulţi milionari în dolari, aşa că prezenţa lor pe scena artistică mondială nu e neapărat o surpriză. Totuşi, forţa lor în domeniu este uriaşă, în mâinile a doar patru ţări concentrându-se 87% din totalul achiziţiilor de artă din 2022. Doar SUA au o cotă de piaţă de 45%.
Totuşi, chiar şi la acest nivel au loc o serie de mutări care trebuie privite în context. Astfel, în timp ce în Europa şi SUA anul trecut au fost ridicate toate restricţiile, iar viaţa a revenit la normal după criza sanitară, în China pandemia încă a adus cu sine restricţii draconice, fapt ce a fost resimţit şi pe piaţa de artă. Spre exemplu, gigantul asiatic a pierdut 3% cotă de piaţă în 2022, coborând astfel pe ultima treaptă a podiumului. În acest an, odată ce China şi-a redeschis porţile pentru vizitatori, dar şi pentru activităţi economice, lucrurile vor sta altfel.
Evoluţia pieţei mondiale de artă din 2022 trebuie analizată şi ea în context, anul trecut fiind marcat pe de-o parte de războiul ruso-ucrainean care a zguduit întreaga lume, dar mai ales Europa, iar pe de alta de inflaţia record care a dus la o scumpire semnificativă a banilor. Totuşi, investiţiile în artă sunt considerate de mulţi a avea randamente de invidiat. Plus că bani în piaţă au continuat să fie într-un an în care cei bogaţi au devenit şi mai bogaţi.
Totuşi, cine cumpără artă? Cei mai mulţi cumpărători sunt colecţionari privaţi, ei fiind „responsabili“ pentru 72% din toate vânzările dealerilor. E vorba, de regulă, de investitori din aceeaşi localitate sau măcar ţară cu galeria de unde au cumpărat.
În ceea ce priveşte galeriile de artă, principalele lor canale de vânzare au fost propria galerie (cu ocazia expoziţiilor şi a altor activităţi offline), târgurile de artă şi mediul virtual.
Anul trecut, dat fiind că cele mai multe restricţii au fost ridicate încă din primele luni, târgurile, expoziţiile şi evenimentele şi-au reluat cursul firesc. În aceste condiţii, vânzările online au intrat pe trend descendent, dar sunt în continuare mult peste nivelul de dinainte de pandemie. Spre exemplu, anul trecut achiziţiile exclusiv din mediul virtual au avut o valoare cumulată de 11 mld. dolari, ceea ce înseamnă că acest segment are o cotă de piaţă de 16%, sub media de 20% a e-commerce-ului în tot ceea ce înseamnă retail. Datele arată astfel că investitorii şi colecţionarii preferă să cumpere offline, preferă să vadă, să afle, să interacţioneze. Tocmai de aceea, dealerii de artă intervievaţi pentru raportul Art Basel şi UBS au participat în medie la patru târguri de profil în 2022.
„În perspectivă, numărul de participări ar putea fi afectat de costurile în creştere, atât ale târgurilor de artă în sine, cât şi costurile asociate, de călătorie şi logistică“, spun reprezentanţii GAEP, care au mers deja în 2023 la Art Paris şi la miart. La cel din urmă târg, o lucrare de la standul galeriei, de Răzvan Anton, a fost achiziţionată de Fondazione Fiera Milano, cea care controlează compania Fiera Milano. Aceasta din urmă este un operator de târguri şi conferinţe internaţionale precum Salone del Mobile, Eurocucina şi SaloneBagno cu o istorie de peste 100 de ani.
În ceea ce priveşte doar târgurile de artă live desfăşurate în 2022, numărul lor a fost de 346, cu 62 mai puţine decât în ultimul an de dinainte de pandemie.
Dealerii de artă au avut ca priorităţi în 2022 menţinerea relaţiilor cu clienţii existenţi, participarea la târguri de profil şi dezvoltarea vânzărilor online şi a expoziţiilor.
„Majoritatea businessurilor din domeniu îşi concentrează atenţia pe ambele canale, atât cel offline, cât şi cel online. În următorii cinci ani, priorităţile rămân aceleaşi, galeriile de artă având ca ţel şi extinderea bazei de clienţi din alte zone geografice“, conform raportului.
Rămâne de văzut încotro se va îndrepta însă întreaga lume în viitorul apropiat, pentru că ultimii ani ne-au demonstrat că incertitudinea e singura certitudine.
