Travel

O antreprenoare în industria transporturilor speciale şi un freelancer în comunicare şi-au unit forţele şi pasiunea pentru recuperarea trecutului şi au pus umărul la crearea unor promenade culturale

27 feb 2024 111 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

O antreprenoare în industria transporturilor speciale şi un freelancer în comunicare şi-au unit forţele şi pasiunea pentru recuperarea trecutului şi au pus umărul la crearea unor tururi care au devenit practic promenade culturale. Acesta este, de altfel, şi numele sub care funcţionează proiectul Mihaelei Carată şi al Veronicăi Ştefan, o poveste în care le sunt alături toţi cei care vor să afle mai multe despre încărcătura istorică şi culturală a locurilor pe care le cutreieră.

Mihaela Carată este cea care a fondat asociaţia Promenada culturală în ianuarie 2013, odată cu organizarea unor excursii în Bucureşti şi în ţară pentru grupuri de cursanţi de la Bruxelles. Grupurile erau formate din funcţionari ai instituţiilor europene, care învăţau limba română ca pe o limbă străină. În 2015, i s-a alăturat Veronica Ştefan, pentru a dezvolta împreună proiectul mai departe.

„Mihaela a călătorit mult în România şi a fost dusă la bunici, la vârsta de trei luni, într-un sat din sudul ţării. A crescut cu lapte de oaie şi cu un bunic care era dascăl la biserică. Bunica ei făcea o brânză foarte bună şi avea clienţi «de la oraş»“, povesteşte Veronica Ştefan, freelancerul în comunicare.

Crearea asociaţiei era un vis mai vechi al Mihaelei Carată, vis care s-a materializat la momentul potrivit. Promenada culturală a devenit astfel un spaţiu de întâlnire a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, a oamenilor care îşi iubesc ţara şi a poveştilor pe care aceştia le-au adunat, precum zestrea pe care o pregăteau cândva părinţii pentru copiii lor. În acelaşi timp, asociaţia Promenada culturală este şi o aducere în contemporaneitate a obiceiurilor de altădată, care îşi găsesc în prezent forme noi de reprezentare.

„Primele proiecte ale asociaţiei au fost câteva excursii culturale, cu nume sugestive, care s-au desfă­şurat de-a lungul mai multor ani: «Promenada Bucureşti», «Albastrul senin al Moldovei», «Hotarul urmaşilor», «Focul viu», «Energiile începuturilor», «Arhitectura infinitului», «Lotca Dunării» şi «Banatu-i fruncea». Aceste excursii au constituit adevărate lecţii de istorie şi geografie a României chiar şi pentru noi, deoarece am ajuns în multe locuri despre care doar citisem sau pe care le cunoşteam mai puţin.“

În cazul Promenada Bucureşti, obiectivele turistice vizate au fost Palatul Parlamentului, Grădina Cişmigiu, Banca Naţională a României, Caru’ cu Bere,  Universitatea Bucureşti, Piaţeta Regelui, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia.

În călătoria denumită „Albastrul senin al Modovei“, vizitatorii au ajuns la mănăstirile din Moldova, dar şi la câteva palate, catedrale, muzee, biserici şi mănăstiri, teatre şi biblioteci din Iaşi, Suceava şi Botoşani.

„Moldovenii sunt cunoscuţi şi apreciaţi pentru capitalul cultural important, ospitalitatea desă­vârşită, tradiţia îndelungată a artei populare şi felurile de mâncare savuroase“, spune Veronica Ştefan.

În periplul „Hotarul urma­şilor“, traseul a fost Bucureşti – Buzău – Republica Moldova – Iaşi – Cheile Bicazului – Braşov. Grupurile de turişti au ajuns în ţi-nuturi care înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, dar şi ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri.

„Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăs­tiri renumite pentru picturile exterioare şi interioare, iar culoarea Mănăstirii Voroneţ, o culoare magică a cărei formulă s-a pierdut, produce asupra oricărui călător o fascinaţie de necontestat.“

În excursia „Focul viu“, interesul turistic s-a concentrat în zonele Maramureş şi Bucovina, zone care abundă în tradiţii şi unde frumuseţea locurilor se constituie într-un muzeu viu, în care vizitatorul intră în intimitatea vieţii localnicilor şi a istoriei regionale.

„Călătoria «Energiile începuturilor» a cuprins obiective turistice din Alba Iulia,  Sarmizegetusa, Sibiu, Sighişoara, Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca. Înconjurat de versanţii Carpaţilor, pământul mitic al Transilvaniei te îndeamnă la promenadă şi la descoperirea rosturilor româneşti. Amprenta săsească marchează sudul Transilvaniei atât în oraşele vechi, ca Sibiu şi Sighişoara, cât şi în satele cochete, cu case viu colorate şi cu biserici-fortăreţe uimitoare, ridicate pentru a face faţă incursiunilor războinice ale turcilor şi tătarilor.“

Spre vestul Transilvaniei se ajunge la originile poporului român, explorând aşezările dacice şi romane sau descoperind Ţara Moţilor pe versanţii Munţilor Apuseni. Cluj-Napoca reuşeşte să catalizeze aceste energii prin marele oraş universitar al regiunii care a reprezentat începutul şi punctul final al călătoriei în Transilvania, spun reprezentanţii Promenada Culturală.

„Prin excursia «Arhitectura infinitului», am mers pe urmele Reginei Maria, la Curtea de Argeş. Am vizitat apoi Mănăstirea Bistriţa, care are o capelă ce păstrează câteva fresce originale de la 1620. Paşii ne-au purtat ulterior spre Muzeul Trovanţilor, un loc controversat, unde se găsesc «pietre care cresc».“

Turiştii s-au bucurat şi de frumuseţea ceramicii de Horezu, şi de Mănăstirea Hurezi, capodopera lui Constantin Brâncoveanu, inclusă în patrimoniul UNESCO. Au ajuns în Hobiţa, la casa natală a lui Constantin Brâncuşi, şi au văzut Masa Tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit. Au mers la Cazanele Dunării, la Cascada Bigăr şi la Morile de apă de la Rudăria, vechi de sute de ani, aflate şi în patrimoniul UNESCO. Ultimele zile ale călătoriei au oferit imaginea celui mai interesant ansamblu baroc din secolul al XVIII-lea din România – oraşul Timişoara, cel mai important centru urban din Banat şi locul cu cele mai multe „premiere“ de pe plan local: tramvaiul cu cai, tramvaiul electric, iluminatul public electric şi telefonul.

„Traseul cultural «Lotca Dunării» ne-a creat senzaţia primului om ajuns pe un pământ de o frumuseţe tulburătoare. Să călătoreşti în Deltă înseamnă să trăieşti miracolul întinderii aripilor de pelicani, lebede, cormorani, egrete, raţe, gâşte şi alte zburătoare, care vor oferi un spectacol al unui început de lume.“

De-a lungul călătoriei în această zonă, grupurile au ajuns în Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Constanţa şi Mangalia. Istoriile Cetăţii Histria, ale fortăreţei medievale de la Enisala, ale sitului arheologic de la Capidava sau ale monumentului de la Adamclisi, dar şi farmecul unic al Pădurii Letea, al Farului Observator de la Sulina sau al Cazinoului din Constanţa – toate i-au făcut pe turiştii străini să păstreze zona Dobrogei cu plăcere în amintirile lor.

„Ultima excursie pe care am organizat-o, «Banatu-i fruncea», ne-a demonstrat că şi noi cunoşteam destul de puţin această zonă pe care autorităţile din perioada comunistă au izolat-o din punct de vedere istoric, sute de monografii ale satelor bănăţene, scrise şi tipărite între cele două războaie mondiale, fiind ascunse în biblioteci particulare sau încuiate în dulapurile celor publice.“

A fost ca o călătorie de recuperare a memoriei identitare, în care oaspeţii au vizitat câteva sate cu poveşti deosebite (Charlottenburg şi Altringen), oraşele Jimbolia, Lipova, Timişoara, Arad şi Oradea, dar şi câteva localităţi din Serbia, care au aparţinut României. Nenu­mărate muzee, biserici, bazilici, sinagogi, mănăstiri şi castele au constituit adevărate lecţii de istorie naţională şi în această călătorie.

Un alt proiect emblematic pentru Promenada culturală este Paşaportul curios, un produs editorial, în limba română şi în engleză, tipărit chiar în format de paşaport, care cuprinde informaţii esenţiale despre reperele geografice şi istorice ale României şi despre personalităţi care au pus ţara pe harta internaţională a performanţei. În paginile acestei cărticele şi-au făcut loc ambasadori ai României şi ai domeniilor în care au activat, nume cu rezonanţă precum Aurel Vlaicu, Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Constantin Brâncuşi, George Enescu, dar şi unele mai puţin cunoscute, precum Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie, sau Anastase Dragomir, inventatorul scaunului ejectabil din avioanele care se prăbuşesc. „Paşaportul curios conţine, printre altele, şi informaţii despre steagul României, imnul naţional, demografie, limbă, constituirea României moderne, eroi şi antieroi, arheologie, Bucureşti şi oraşele mari ale ţării, bucătăria românească, vinurile şi ţuica, botanica şi plantele care cresc doar în anumite locuri de la noi.“

Pentru realizarea Paşaportului curios, Mihaela şi Veronica au lucrat timp de doi ani, lucrarea cuprinzând, totodată, informaţii inedite, precum faptul că România are una dintre cele mai vaste şi mai vechi lucrări de proverbe din lume, că automobilele au apărut în Bucureşti destul de devreme sau că în ţara noastră există o rezervaţie paleontologică unică, întinsă pe o suprafaţă de 0,6 ha, unde se pot întâlni fosilele a 35 de specii de gasteropode, vechi de 65-70 de milioane de ani. Aceasta se află în judeţul Alba şi se numeşte Dealul cu Melci de pe Valea Arieşului.

„Ne dorim ca Paşaportul curios să ajungă la cât mai multe persoane, ţinem foarte mult la acest proiect. Poate va avea o ediţie şi în limba franceză. De asemenea, ne dorim să mai avem produse editoriale cu personalitate, cum credem că este Paşaportul curios, dar vom decide în timp dacă mai putem susţine astfel de proiecte“, spun coordonatoarele asociaţiei Promenada culturală.

Prin excursiile pe care le-au organizat până acum, au ajuns să viziteze toate zonele istorice ale ţării. Fiind concepute pentru persoane care studiau de câţiva ani limba română ca limbă străină şi care şi-au exprimat intenţia de a reveni la fiecare excursie nouă, aceste tururi au fost planificate astfel încât să acopere cât mai multe obiective turistice de interes istoric.

De fiecare dată, cursanţii străini, cei care au participat la excursii, au privit România cu ochii mari şi inima deschisă, fiind bucuroşi să descopere natura, cultura, tradiţiile şi mâncarea locale.

Momentan, tururile au fost înlocuite de activitatea editorială pe care Mihaela Carată şi Veronica Ştefan o postează constant pe site-ul asociaţiei lor, unde, de asemenea, recomandă evenimente culturale care aduc trecutul în contemporaneitate, într-o manieră similară cu viziunea lor.

„Potenţialul încă nevalorificat al României este reprezentat mai degrabă de absenţa unor programe turistice naţionale. În timpul pandemiei s-a călătorit mai mult în România şi oamenii păreau să fie entuziasmaţi de frumuseţea peisajelor şi de locuri pe care le descopereau pentru prima dată. Problematica este amplă, căci ajungem la infrastructură şi servicii, la costuri mult prea mari în comparaţie cu vacanţele pe care le oferă chiar vecinii noştri. Până la promovare, considerăm că ar trebui rezolvate alte tipuri de probleme“, conchid cele două „exploratoare“ ale culturii româneşti.