Nicu Bocancea are o experienţă de peste 20 de ani în industria florilor, fiind membru al Asociaţiei Floriştilor din România şi al FLOOS, organizaţia celor mai buni 30 de florişti din întreaga lume. A ocupat locul şapte la Campionatul European de Floristică din 2016 şi va reprezenta România în 2021 la Europa Cup. El lucrează de mic copil în atelierul de flori al părinţilor săi, iar apoi a studiat şi a predat la şcoli internaţionale din domeniu. Nicu Bocancea este, alături de fratele său Cosmin Avramiţă, unul dintre moştenitorii Iris, un business floral de familie. Florăria Iris este un business construit pe parcursul a cinci decenii şi ajuns astăzi la cea de-a treia generaţie. Mai exact, înainte de 1989 membrii familiei lui Nicu Bocancea au activat în domeniul florilor şi al retailului de profil, iar după Revoluţie au pus bazele unui business propriu. Iris este unul dintre cele mai mari lanţuri de florării din România, cu afaceri de peste 15 mil. lei anual, 11 florării, un atelier de creaţie şi un magazin online.
Un obiect pe care îl port întotdeauna cu mine şi care mă reprezintă este... o foarfecă de tăiat crengi. O am mereu cu mine, în maşină. Mi se întâmplă foarte des să mă opresc pe marginea drumului şi să culeg tot felul de plante sălbatice, flori, crenguţe, fire de iarbă cu care să fac pe loc un aranjament pentru acasă, pentru mama sau pentru soţia mea.
Cartea pe care o citesc acum este... „Titani ai istoriei“ de Simon Sebag Montefiore. Sunt pasionat de cărţi de istorie, mă bucură orice apariţie nouă.
Pasiunea mea este... spre marea mea bucurie, şi meseria mea: floristica. Nu este nimic mai important decât să poţi să faci zilnic ceea ce îţi place cel mai mult şi să şi trăieşti din asta. Dacă adăugăm şi faptul că viaţa părinţilor mei şi a familiei mele este ataşată de pasiunea şi de meseria mea, pare tabloul ideal de viaţă personală şi profesională. Şi chiar este.
Destinaţia de vacanţă pe care aş recomanda-o este... Pentru vremurile de acum, pentru o excursie scurtă, de două zile, aşa cum se poate în perioada aceasta, aş spune Istanbul. Este multicultural, este incredibil de ofertant atunci când îl descoperi dincolo de comerţul stradal şi de zonele foarte turistice şi aglomerate. A! Şi Barcelona aş recomanda-o, este o lume întreagă, are tot ce trebuie unui loc, totul într-un singur oraş.
O descoperire recentă din Bucureşti este... atitudinea oamenilor. În cadrul campaniei-manifest #50dezilepentru50deani pe care am făcut-o pentru a sărbători 50 de ani ai familiei Iris în industria florilor din România, am făcut 50 de construcţii florale concept pe care le-am amplasat prin tot oraşul, în diverse locuri publice, la care toţi trecătorii aveau acces. Niciun manifest stradal din flori nu a fost distrus, nici măcar parţial, nimeni nu a luat nicio floare. Le-am regăsit la fel de frumoase şi după câteva zile. Am fost foarte mândru de oraşul meu şi de locuitorii lui.
Ceasul pe care îl port la mână este... unul pe care îl am de 20 de ani. L-am cumpărat la recomandarea fratelui meu, care era pasionat de ceasuri în perioada aceea. Îl port zi de zi, nu la sală, dar la muncă mereu. Am nevoie de el, sunt genul de om care se uită la ceas să vadă cât e ora, nu la telefon:).
Parfumul meu preferat este... de când eram mic Dior Homme. Zi de zi, de ani de zile, mă dau cu el, aproape nici nu-l mai simt. Mai am şi alte preferinţe, dar acesta este o constantă.
Beau întotdeauna cu plăcere... apă plată sau un pahar de vin roşu, într-o seară specială.
Primul lucru pe care îl fac când ajung într-un oraş nou este... itinerarul nonturistic. Vrem să vedem ce este de descoperit şi de explorat în afara recomandărilor din ghiduri şi întrebăm taximetriştii unde mănâncă de obicei. Am constatat noi că taximetriştii mănâncă întotdeauna cel mai bine, ştiu ei locuri ascunse şi cool, cu tineri pricepuţi din noul val, cu restaurante autohtone unde mâncarea este de-a locului pentru oamenii locului. Mereu am avut revelaţii gastronomice în astfel de restaurante „ascunse“.
Un artist pe care l-aş colecţiona dacă aş putea este... Ion Alin Gheorghiu pentru lucrările lui cu grădini suspendate.
Sporturile pe care le practic cu plăcere sunt... cele care se pot face la sala de sport - fitness, cardio, exerciţii cu propriul corp. Îmi plac mult sporturile de echipă, am jucat fotbal, am mers mult timp la schi, însă nu prea mă mai pot lăuda cu astfel de acţiuni în ultimii ani.
Restaurantul meu preferat este... N-am unul, îmi place să explorez. Acum sunt într-o perioadă în care mănânc mult sushi şi încerc toate restaurantele unde se găseşte.
Un loc de neuitat pe care l-am descoperit în călătoriile mele... este Plaiul Foii. Anul acesta am descoperit aici o multitudine de flori despre care nu ştiam că există şi cresc în natură, în România. În libertate, în sălbăticie, în aer curat, la înălţime, acestea dădeau un adevărat spectacol al cromaticii şi al frumuseţii naturale. Noi cumpăram astrantia, alchemilla şi hypercium din Olanda şi ele erau, într-o splendoare, sub privirea mea, în natură, în cel mai mare confort.
În frigiderul meu veţi găsi întotdeauna... iaurt simplu.
Obiectele mele preferate din garderobă sunt... încălţările sport.
Site-urile pe care le citesc cu plăcere sunt... conturile diverşilor artişti, arhitecţi, designeri, graficieni, florişti. Rar deschid televizorul sau navighez pe site-uri de ştiri sau de reportaje. Cel mai mult mă uit pe reţelele sociale ale celor pe care îi urmăresc sau ale persoanelor şi personalităţilor din domeniile mele de interes.
Prima mea amintire legată de flori este... de când mă ştiu. Ai mei lucrează de 50 de ani în industria florilor şi eu nu ştiu cum e să trăieşti altfel decât printre flori şi cu gândul la ele şi la cum le mai poţi pune în valoare în universul oamenilor.
Cel mai frumos buchet de flori l-am dăruit... mamei mele. Aveam 6 ani, am adunat flori de nu-mă-uita de pe malul Râului Bistriţa, la baza lor am pus ferigă din pădure, pentru că locuiam la poalele Munţilor Tarcău şi apoi am legat bucheţelul cu nişte fire de iarbă.
