Preluarea elementelor din designul minimalist sau respectarea propunerilor cromatice lansate anual de Institutul Pantone, autoritatea mondială în domeniul culorilor, nu sunt repere doar pentru cei activi în domeniul amenajărilor interioare. Cei care imaginează copertele cărţilor fac parte din această ghildă a designerilor, rolul lor fiind cu atât mai important cu cât nimic nu înnobilează mai frumos „interiorul“ nostru decât lectura. Cum ajungi de la o idee la o copertă care stârneşte curiozitatea? Şi aceasta este o poveste de aflat.
„E un proces elaborat care îi implică pe grafician şi pe autor, dar şi pe redactorul cărţii şi consiliul editorial“, spune Angela Rotaru, directorul artistic al Editurii Humanitas.
Astfel, primul pas îl priveşte pe grafician, care creează câteva variante de copertă, pe care le trimite redactorului şi autorului. Ei aleg două-trei dintre ele, care sunt prezentate în consiliul editorial.
„Varianta finală este aleasă după mai multe criterii care ţin de aspect şi de marchetare: coperta trebuie să reflecte conţinutul cărţii şi să fie vizibilă în mediul online sau în librării. După ce avem varianta finală, începe pregătirea pentru tipar, care implică prelucrarea imaginii, aranjarea textului, prepress-ul. La unele lucrări se dau bunuri de tipar în tipografie, în cazul unor culori speciale sau, în cazul unor coperte cu luciu selectiv sau decupaje spectaculoase, pentru a fi siguri că produsul final este aşa cum şi l-a imaginat graficianul“, explică reprezentanta Humanitas.
În tot acest proces sunt implicate mai multe categorii de colaboratori printre care se numără ilustratori, fotografi, dar şi bănci de imagini.
Mai departe, în „bucătăria“ Humanitas, sunt doi graficieni care imaginează haine noi pentru tot felul de poveşti. Autorul, la rândul său, are un rol esenţial, nu puţine fiind cazurile când scriitorul are o idee foarte clară despre cum va arăta coperta cărţii sale.
„Coperta este de cele mai multe ori primul contact cu un titlu nou. Este important să atragă atenţia, lucru care se poate obţine în mai multe feluri: prin elementele grafice, prin greutatea care se dă numelui autorului, prin adaptarea la specificul colecţiei sau seriei din care face parte.“ Dar în vânzarea de carte au un rol important după publicare şi strategiile şi bugetele de marketing, entuziasmul unor cititori cu influenţă care deschid drumurile, un interes care poate fi mai general sau care poate să ţină de un anumit specific al unei perioade, adaugă Angela Rotaru.
Designul copertelor de carte nu este o artă ruptă de ceea ce se întâmplă acum, ci o oglindă a poveştii scrise în care să se regăsească şi viitorul cititor.
Abordările minimaliste, tonurile mai pastelate, preferinţa pentru liniile curate, copertele surpriză care ascund alte coperte şi tot aşa sunt instrumente care caută să atragă noua generaţie de cititori, fără însă a-i înşela aşteptările. „În fiecare an tendinţele se schimbă. De exemplu, compania Pantone propune o paletă de culori pentru anul respectiv sau desemnează o culoare a anului. În 2020 culoarea anului este o nuanţă de albastru. Este un reper pentru graficienii care ţin la tendinţe. În ultimul timp se «poartă» copertele minimaliste, cu autorul şi titlul vizibile, ca să fie uşor reperabile în librării şi în mediul online. Coperta de carte a evoluat de la una ilustrativă, la o copertă de concept. Dar fiecare carte este unică şi aşa ar trebui să fie şi coperta.“
Angela Rotaru dă câteva exemple pentru a ilustra mai bine moda copertelor de carte.
Seria 12 cărţi despre lumea în care trăim vorbeşte de la sine. Aici, 5 dintre coperte se fac remarcate prin continuitatea graficii într-un sens foarte propriu. Avem de-a face cu o furnicuţă care trece prin anumite obstacole, fiecare obstacol fiind o copertă. Chiar şi fără să ştim conţinutul, curiozitatea ne împinge să vedem ce face această furnicuţă.
„Cele două titluri mai recente semnate de Michel Houellebecq şi Franz Kafka, publicate la Humanitas Fiction, sunt prezentate şi ele împreună, pentru a se vedea felul în care conceptul grafic a fost adaptat.“
Dacă la Michel Houellebecq copertele sunt un indiciu pentru tensiunea construcţiei narative, la coperta aferentă scriiturii lui Kafka se întrevede mixul dintre realism şi fantastic pe care autorul a reuşit să-l livreze de fiecare dată.
„Sunt şi exemplele a doi autori contemporani, Ioana Pârvulescu şi T.O.Bobe, în care tema sau/şi stilul cărţii pot fi remarcate după o privire scurtă aruncată pe copertă, sperăm noi. Şi un titlu recent din colecţia de ştiinţă, Anxietatea de Scott Stossel, care se integrează în stilul colecţiei, însă ne-a preocupat mult şi ilustrarea temei şi comunicarea faptului că este o carte care a fost bestseller în Statele Unite şi este o recomandare a unui autor foarte popular cu profil asemănător, Andrew Solomon.“
În această perioadă, în care vânzările de carte s-au mutat exclusiv online, coperta a avut un rol şi mai important, dar lupta clar a fost mai grea în contextul în care nu doar poveştile s-au mutat în lumea virtuală, ci şi viaţa noastră cu totul.
„S-a dovedit că cititorii au rămas atenţi la apariţiile editoriale. Bestsellerul lunii martie la Humanitas a fost Demenţa digitală de Manfred Spitzer, iar aprilie a fost luna autorilor Humanitas, astfel că pe primele locuri în vânzări au fost Creionul de tâmplărie de Mircea Cărtărescu şi Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu de Tatiana Niculescu.“
Angela Rotaru mai spune că sunt şi câteva longsellere în top: Fizica povestită de Cristian Presură, Mănâncă, roagă-te, iubeşte de Elizabeth Gilbert, Ikigai de Francesc Miralles şi Hector Garcia (Kirai), sau seriile pentru copii Habarnam de Nikolai Nosov şi Transformă apa în culori.
„Un start foarte bun în vânzări în ultimele două săptămâni l-au avut şi celelalte titluri din campania #continuăm: Recviem vesel pentru tata de Radu Paraschivescu, Românii şi Europa. O istorie surprinzătoare de Lucian Boia, Isus al meu de Gabriel Liiceanu şi Prevestirea de Ioana Pârvulescu. Ne aşteptăm să le vedem pe listele de bestsselleruri începând de luna următoare, surpriza va fi ordinea lor.“
La Humanitas Fiction un top trei al titlurilor de succes din ultimele două luni ar fi format din Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, O lungă petală de mare de Isabel Allende şi Memoriile unui motan călător de Hiro Arikawa.
La acestea se adaugă şi titlurile care au fost constant pe listele de bestsellere în ultima jumătate de an, Guzel Iahina cu romanul precedent, Zuleiha deschide ochii, sau Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris.
Oricum, sfatul este de a continua să citim, mai ales acum. În plus, Angela Rotaru chiar propune o copertă care anticipează un posibil final optimist pentru „romanul“ SF pe care îl trăim cu toţii acum:
„Este o copertă cu lumina de la capătul tunelului :)“
Angela Rotaru, directorul artistic al Editurii Humanitas: „În ultimul timp se «poartă» copertele minimaliste, cu autorul şi titlul vizibile, ca să fie uşor reperabile în librării şi în mediul online. Coperta de carte a evoluat de la una ilustrativă la o copertă de concept. Dar fiecare carte este unică şi aşa ar trebui să fie şi coperta.“
