După Afaceri

Cum arată viitorul muncii? Există multe variabile când vorbim de viitorul muncii, dar există totodată şi trei constante, şi anume tehnologia, flexibilitatea şi wellbeingul. Ce înseamnă asta?

27 dec 2022 344 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Au trecut deja mai bine de doi ani de când conceptul de work from home (sau remote) a devenit omniprezent în discuţiile cu prietenii, colegii sau partenerii de business. Şi culmea e că nu întotdeauna e o conversaţie despre muncă. Nu iniţial, cel puţin. Şi totuşi, acest subiect se strecoară cum ştie doar el şi îşi face loc la masa discuţiilor. Pe de altă parte, ideea de mers la birou, care în 2020, pentru mulţi, îşi pierduse aproape complet din farmec, începe să revină în prim-plan, pe măsură ce oamenii îşi dau seama că duc lipsa comunicării directe, a cafelelor alături de colegi sau a brainstormingurilor al căror rezultat era, invariabil, o abundenţă de idei care mai de care mai strălucitoare. Şi atunci, în acest context, cum arată viitorul muncii?

„Biroul reprezintă astăzi locul unde te poţi conecta cu oamenii“, spune Bertie van Wyk, workplace specialist, global insights group în cadrul MillerKnoll, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de mobilier de birou din lume.

Grupul cuprinde în total 19 branduri printre care Herman Miller şi Knoll – care dau şi numele firmei -, dar şi Hay, cbs (colebrook bosson saunders), Muuto sau NaughtOne şi are în portofoliu şi piese de mobilier pentru acasă, acoperind astfel întregul spectru de segmente din piaţa de profil.

Într-o discuţie despre viitorul muncii, Bertie van Wyk spunea recent că totul porneşte de la statistici. Spre exemplu, 80% dintre angajaţi vor flexibilitate în ceea ce priveşte locul de unde lucrează, iar 94% vor acelaşi lucru, dar pentru program, adică orele în care lucrează, adaugă el, citând o cercetare de piaţă realizată Future Forum. Acesta este un consorţiu specializat în cercetare pe piaţa muncii, fiind fondat din patru nume mari şi anume Boston Consulting Group, Slack, MillerKnoll şi MLT. Cel mai recent studiu, Pulse, realizat pe baza răspunsurilor a 10.000 de salariaţi, de la 100 de angajatori (dintre aceştia, 42 fac parte din top 50 cele mai mari firme din lume) au arătat că oamenii vor în esenţă flexibilitate şi un mix de muncă de acasă şi de la birou.

Spre exemplu, 20% dintre persoanele intervievate spun că vor să lucreze full-time de la birou, în timp ce 55% preferă hibrid, iar 18% au ales modelul doar remote. Cifrele sunt în plină schimbare, în doar trei luni remarcându-se o serie de modificări de poziţii, tot mai mulţi fiind cei care văd viitorul muncii ca fiind unul hibrid. Sigur, statistica este una la nivel mondial, dar tendinţele sunt confirmate şi la nivel local, după cum confirmă specialiştii.

„Există multe variabile când vorbim de viitorul muncii, dar există totodată şi trei constante, şi anume tehnologia, flexibilitatea şi wellbeingul“, spune Tudor Ionescu, head of advisory and transaction services, office în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

De la prima lui formă, biroul a evoluat în funcţie de tehnologie. Spre exemplu, acum biroul poate fi mobil, explică Tudor, făcând referire la faptul că poţi lucra de oriunde cu doar un telefon şi/sau un laptop. Astfel, pentru muncă, astăzi, un angajat trebuie să beneficieze de toate instrumentele tehnice necesare.

„În 2020, spre exemplu (din necesitatea impusă de pandemie – n. red.), toate companiile au investit în laptopuri care să faciliteze munca de acasă.“ Acum, sistemul de lucru este unul hibrid, cu întâlniri atât virtuale, cât şi fizice, însă tehnologia rămâne o necesitate de prim rang.

Dar dincolo de aspectele „contorizabile“, cum ar fi tehnologia, mai sunt alte elemente care definesc astăzi viitorul muncii, iar starea de bine sau wellbeingul este unul dintre ele.

„E vorba de filosofia în jurul căreia se construieşte modul de lucru“, spune Tudor Ionescu. Dacă avem acces la lumină naturală, la temperaturi customizabile, la confort acustic şi la aer natural suntem mai productivi, explică el. Totul trebuie să fie reglabil, customizabil, fiecare putând să îşi construiască propriul puzzle.

„Când vine vorba de structurarea şi amenajarea unui birou, companiile trebuie mai întâi să lucreze cu un strateg pe workplace şi abia apoi cu un designer.“ Dacă acesta din urmă pregăteşte spaţiul pentru a-şi primi oamenii, e nevoie şi de un change manager care să pregătească oamenii să folosească spaţiul.

„Designul trebuie povestit, descoperit, şi asta la toate nivelurile dintr-o companie, de la top management în jos.“

Astăzi, liderii nu mai stau în turnurile lor de fildeş, în birourile lor inaccesibile, ci există spaţii mixte, locuri deschise unde ei poartă discuţii cu oamenii. Sigur, îşi pătrează şi un loc care le asigură intimitate, doar că acesta este altfel gândit şi construit.

„Aici intervine al treilea element-cheie pentru viitorul muncii – flexibilitatea – şi anume cum construieşti un mediu unde coaja e fixă, iar interiorul modelabil.“

Biroul trebuie să fie un loc de confluenţă, adaugă Horaţiu Didea, managing partner al companiei Workspace Studio, distribuitor de mobilier de birou şi produse arhitecturale şi certified dealer al MillerKnoll în România. Circa 90% din business este reprezentat de piesele pentru segmentul de office, iar restul de cele pentru casă.

Compania are în portofoliu peste 100 de branduri de mobilier de birou şi soluţii de amenajare, însă peste jumătate din business este reprezentat de grupul MillerKnoll cu brandurile sale. Din cele 19 mărci ale gigantului, 10 sunt prezente în portofoliul Workspace Studio în România.

Horaţiu Didea e de părere că biroul de astăzi nu mai este locul unde se petrece munca, ci spaţiul unde te identifici cu comunitatea, unde mergi pentru socializare.

„Viitorul muncii e definit de unde şi ce anume muncim.“

De ce merg oamenii la birou? Bertie van Wyk, de la MillerKnoll, spune că 74% fac asta pentru colaborare şi posibilitatea de a avea întâlniri faţă în faţă, în timp ce 16% aleg biroul pentru a putea munci în linişte, iar diferenţa de 10% motivează decizia prin faptul că au întâlniri cu managementul.

„De acasă, oamenii ajung să muncească cu trei ore mai mult pentru că nu au aceeaşi productivitate. Au probleme de concentrare, mai ales că unu din 11 nu are un birou acasă“, adaugă el citând din cercetarea Pulse.

Totuşi, întoarcerea la birou nu e posibilă ca înainte, flexibilitatea fiind cuvântul-cheie. Executivul afirmă că oamenii matinali ajung la 15:00 sau la 16:00 să aibă puterea de concentrare a cuiva care a băut trei beri sau echivalentul în pahare de vin. Păsările de noapte pe de altă parte au un cu totul alt ritm, aşa că dacă pandemia ne-a învăţat ceva e că uniformizarea muncii nu prea mai e posibilă.

De altfel, şi în lumea producătorilor de mobilier graniţele dintre segmentul rezidenţial şi cel de office încep să devină mai difuze. Înainte, mai bine de 70% din mobilierul de birou era format din scaune, mese de lucru şi noptiere. Acum, peste jumătate este reprezentat de canapele şi alte piese pentru spaţiile comune.

„Un birou trebuie să ofere şi spaţii de co-working şi un restaurant vibrant şi o toaletă la standarde de hotel de lux“, sumarizează această schimbare Horaţiu Didea. De aceea, în businessul său, el trebuie să ofere către clienţi o varietate mai mare de produse şi servicii, de la logistică la consultanţă şi de la construcţii la design.

„Astăzi, nu poţi doar să vinzi produse pentru că altfel clientul merge către un magazin online sau chiar direct către producător. Serviciile încep să cântărească tot mai mult în business, e mai degrabă un proces de vânzare consultativă.“

Totodată, pe zona de produse trebuie să ai un mix cât mai variat atât din punct de vedere coloristic şi funcţionalităţi, cât şi ergonomic, explică fondatorul Workspace Studio. Mai departe, contează ce faci cu aceste piese. Măiestria în a le aşeza şi detaliile fac diferenţa.

„La birou nu mai poţi avea doar mese de lucru şi scaune, ai nevoie de locuri de conectare. Doar 20% din spaţii rămân intime, restul sunt pentru socializare, muncă în echipă sau mentorat.“

Totodată, angajatorii trebuie să le ofere şi acasă oamenilor lor acelaşi sprijin fizic şi mental ca la birou, completează Bertie van Wyk, de la MillerKnoll.

Grupul a devenit numărul unu mondial în segmentul său după ce Herman Miller (la momentul acela locul 2) a achiziţionat Knoll (3), formând MillerKnoll. În forma lui actuală, gigantul a ajuns însă după achiziţii succesive care i-au permis să îşi completeze portofoliul. Totuşi, au fost păstrate brandul şi identitatea fiecărei companii preluate.

Astfel, doar covoarele şi tapetul lipsesc grupului pentru a avea tot ce e necesar pentru amenajarea la cheie a unui birou.

Herman Miller, un nume cu o istorie de peste un secol, care în anii ’30 a revoluţionat mobilierul de birou, e recunoscut pentru că şi astăzi are piese creionate în acele vremuri, dar care sunt la fel de actuale. Knoll are şi el piese clasice, atemporale, dar atuul său este că realizează produse bespoke (la comandă) în propriile fabrici din Italia, unde întregul proces e integrat. Prin achiziţia celorlalte firme mai tinere, grupul a reuşit să vină şi cu o serie de noutăţi pentru gusturile noilor generaţii care, uneori, caută altceva.

La NaughtOne, spre exemplu, o companie care încă nu a ajuns la majorat, sunt 92 de tipuri de materiale şi 16 culori diferite pentru fiecare piesă.

„Suntem un brand care mizează pe simplitate absolută şi pe posibilităţi infinite de personalizare. Vrem să fim inspiraţionali, nu aspiraţionali“, spun reprezentanţii mărcii. Aceeaşi afirmaţie de la urmă poate fi aplicată şi în cazul unui birou care reuşeşte să atragă oamenii înapoi la muncă.

„De cât de actual sau bun e un birou depinde câţi oameni vin la muncă“, conchide Bertie van Wyk.