Auto

SF în auto sau cum arată maşina care îţi recomandă cel mai eficient mijloc de transport pentru a ajunge la destinaţie şi care ştie ce motorizare să folosească în funcţie de drum? Galerie Foto

10 iun 2016 5814 afişări de Bogdan Alecu
Din aceeaşi categorie

Nevoia de mobilitate este tot mai mare, transportul în comun tot mai necesar, însă nu toţi îl apreciază aşa cum este el acum. Dar sunt constructori care încurajează această metodă şi sunt chiar din segmentul premium.

Vă imaginaţi o maşină din segmentul premium care să vă recomande un tren sau un autobuz în detrimentul şofatului pentru a ajunge la o destinaţie? Una care să „ştie“ că în extraurban este mai bine să utilizeze motorul termic şi să menţină bateriile încărcate pentru utilizarea în oraş? Dar una care să nu aibă deloc nevoie de motor diesel sau pe benzină şi să ruleze exclusiv electric? Toate acestea sunt întrebări la care constructorii auto s-au gândit deja, iar în Europa de Vest multe dintre aceste soluţii există deja, iar în curând vor fi implementate şi la noi. BMW, spre exemplu, a implementat cele mai multe dintre idei, în programul „BMW i“, cu i3 şi i8.

La cinci ani de la lansarea conceptului BMW i, când bavarezii au prezentat pentru prima dată şasiul din CFRP - plastic ranforsat cu fibră de carbon, BMW  vine cu un upgrade pentru i3, îmbunătăţire care vizează bateria. Acum, maşina va avea o capacitate de 33 de kilowaţi-oră (kWh) datorită densităţii de stocare mai mare a celulelor litiu-ion. Dimensiunile acumulatorului rămân neschimbate, însă va avea o creştere de peste 50% a autonomiei în ciclul NEDC standard, ceea ce echivalează cu 300 de kilometri faţă de 190 de kilometri la prima generaţie. Chiar şi în condiţii de utilizare zilnică, în condiţii meteorologice nefavorabile şi cu aerul condiţionat sau căldura pornite, o autonomie de 200 de kilometri se poate atinge cu o încărcare completă a acumulatorului. Datele de performanţă a electromotorului sincron hibrid ce dezvoltă 125 kW/170 CP rămân aproape neschimbate. Motorul propulsează BMW i3 de la 0 la 100 km/h în 7,3 secunde. Aceasta face ca BMW i3 să fie, în acelaşi timp, cel mai sportiv şi cel mai eficient automobil electric din segmentul său, cu un consum de energie electrică de 12,6 kWh/100 km

Când a fost lansat în 2013, BMW i3 a fost primul automobil cu evaluare certificată T‹V a emisi­ilor pe ciclul de viaţă, rezultat mai bun cu cel puţin o treime faţă de cele obţinute de orice automobil convenţional. În mare măsură, acest lucru se realizează prin furnizarea energiei electrice fără niciun fel de emisii CO2 la locurile de producţie BMW i din Leipzig (asamblare) şi Moses Lake (producţie CFRP), precum şi prin utilizarea în procesele de producţie, în comparaţie cu automobilele convenţionale, a unei cantităţi de apă mai mică cu 70%.

În cazul lui i3, clientul pri­meşte asigurarea că modelul său BMW i3 poate fi adaptat la cele mai noi dezvoltări tehnologice într-o manieră de economisire a resurselor. Acest lucru este protejat prin arhitectura flexibilă LifeDrive a automobilului. BMW i3 este primul automobil premium din clasa compactă din lume care a fost conceput încă de la început ca un automobil cu propulsie exclusiv electrică. Acest design include, de asemenea, şi montarea în service a noilor tehnologii de acumulatori.

Prin lansarea noii baterii de 94 Ah, BMW le oferă clienţilor BMW i şansa de a-şi echipa modelele electrice BMW i3 (60 Ah) cu noul acumulator de 33 kWh în cadrul unui program de schimbare a bateriilor de înaltă tensiune. Acest program este disponibil pe anumite pieţe. Acumulatorii de 22 kWh tran­zac­ţionaţi de clienţi sunt utilizaţi pentru construirea de module sta­ţionare de baterii pentru stocare, având astfel un al doilea ciclu de viaţă. BMW i3, care a fost conceput pentru mobilitate urbană fără emisii locale, precum şi automobilul sport hybrid plug-in BMW i8 fur­nizează un condus sportiv în com­binaţie cu un caracter premium orientat spre sustenabilitate.

De asemenea, BMW i încorporează automobilele BMW iPerfor­mance (toate modele BMW hybrid plug-in) şi serviciile de mobilitate asociate DriveNow (CarSharing), ReachNow (CarSharing 2.0), ChargeNow (acces uşor la cea mai mare reţea de puncte de încărcare din lume), ParkNow (căutare uşoară, rezervare şi plată a locurilor de parcare), BMW i Ventures (investiţii în companii tinere cu accent pe mobilitate urbană) şi Centrul BMW i de Competenţă în Mobilitate Urbană (pentru consultanţa metropolelor, a oraşelor şi a municipalităţilor).

Audi are planuri mari în ceea ce priveşte viitoarea sa gamă de maşini electrice. Spre exemplu, în toamna anului trecut constructorul din Ingolstadt a anunţat viitorul Q6 prin conceptul e-tron quattro. Maşina va avea o autonomie de peste 500 km şi o putere de 435 CP, iar cel mai probabil aceasta va fi lansată peste doi ani, în 2018. Pentru a oferi un plus de sportivitate, pentru perioade scurte de timp viitorul Q6 va putea urca puterea la 503 CP, în timp ce viteza maximă va fi de 210 km/h, limitată tocmai pentru a asigura o autonomie cât mai mare. Tocmai pentru că discutăm despre sportivitate, viitorul SUV va putea accelera de la 0 la 100 km/h în 4,6 secunde. În plus, faptul că acumulatorul de 95 kWh va fi amplasat sub podea, maşina va fi una mult mai stabilă decât una cu motor normal.

Dar Audi nu „testează“ numai motorizări electrice clasice, ci şi pe hidrogen. Spre exemplu, înainte de a veni cu h-tron quattro, SUV-ul propulsat de un motor alimentat cu hidrogen, nemţii prezentau A7 sportback h-tron fuell-cell. Acesta dispune de rezervoare cu hidrogen, două motoare electrice pentru fiecare punte, o pilă de hidrogen şi o baterie Li-Ion ce poate fi alimentată şi de la priză. Altfel spus, A7 h-tron este un hibrid plug-in pe hidrogen. În total, cele 5 kilograme de hidrogen pot asigura o autonomie de 500 km, iar bateria mai con­­tribuie cu 50 km. Cele două mo­­toare electrice au o putere combinată de 231 CP ce permit o accelerare de la 0 la 100 km/h în 7,9 secunde şi o viteză maximă de 180 km/h.

Faptul că Honda, Toyota şi Hyundai au deja dezvoltate şi chiar în producţie de serie automobile propulsate de hidrogen ar putea determina ca pe viitor să vedem o diversificare pe viitor în ceea ce priveşte sistemele de propulsie. Desigur, momentan depozitarea hidrogenului este costisitoare, însă această soluţie elimină aproape complet timpul lung necesar alimentării bateriilor, care în lipsa unei instalaţii puternice poate dura şi 8-12 ore.

Restricţiile tot mai mari asupra maşinilor cu motoare diesel sau pe benzină, alături de ieftinirea celor electrice sau pe hidrogen, va determina o schimbare puternică pe vi­itor, iar maşinile autonome ale vi­itorului ar putea fi propulsate exclusiv de „soluţii verzi“.