Arts & Design

Ce este printul de artă şi cum a reuşit să devină una dintre cele mai populare investiţii în frumos, plus idei pentru alegerea unei rame perfecte: Ultimele luni au fost de-a dreptul surprinzătoare în ceea ce priveşte interesul clien­ţilor

20 iul 2021 103 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Printul de artă a avut în ultimele luni o creştere spectaculoasă a popularităţii, nevoia de frumos la interior fiind mai prezentă ca niciodată. Faţă de un print clasic însă, cel de artă presupune un proces de realizare special, iar decizia artiştilor, în unele cazuri, de a limita producţia la un anumit număr de exemplare îl transformă într-o investiţie. Ce secrete mai ascunde acest print aparte, capabil prin forţa sa cromatică să creeze mici vacanţe la interior?

„Ultimele şase luni au fost de-a dreptul surprinzătoare şi spectaculoase în ceea ce priveşte interesul clien­ţilor pentru printuri de artă“, spune Mădălina Andronic, ilustratoare stabilită în Puglia, regiune din sudul Italiei care vorbeşte cel mai bine despre acea senzaţie unică de la dolce vita. Cu un stil inconfundabil, marcat de culori vibrante şi contururi domoale, aproape calde, peniţa Mădălinei Andronic se inspiră din arta naivă, din folclor şi din magia regiunii care a ajuns să-i fie casă.

„Cred că această mişcare se datorează faptului că toţi am petrecut mult mai mult timp acasă şi am observat cât de mult ne influenţează spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea. Ne-am redescoperit colţurile preferate şi nu am mai amânat gesturile pentru transformarea casei într-un loc care să ne bucure, care să ţină loc de vacanţe şi care să ne reprezinte“, completează artista.

În linii mari, spune Mădălina Andronic, printul de artă este o reproducere imprimată, de foarte bună calitate, a unui original.

„Şi chiar dacă pot părea cam acelaşi lucru, este important de reţinut că printurile de artă nu sunt postere. Deosebirea dintre ele constă în calitate şi în materialele folosite“, explică ea.

Printul de artă este de altfel o expresie a frumosului destul de recentă, spune Irina Neacşu, artist botanic şi fondatoarea atelierului care îi poartă numele, apariţia lui fiind legată mai ales de dezvoltarea tehnologiei de printare, complet diferită de cea a posterelor, de exemplu.

„Printul de artă mai circulă sub denumirea de «giclée» (cuvânt care înseamnă, în limba franceză, a spreia/a da cu spray), termen care face referire la tehnologia inkjet folosită de imprimantele specializate pentru acest tip de produs.“ Termenul este relativ recent (1991) şi face referire la printurile de artă, de bună calitate, tipărite pe imprimante speciale, care utilizează 12 cartuşe de cerneală şi astfel asigură o remarcabilă fidelitate a culorilor, explică Irina Neacşu.

Hârtia folosită pentru aceste lucrări este la rândul ei excepţională.

„Pentru printurile de artă din magazinul nostru am ales să folosim o hârtie luxoasă, mată, de 310 grame pe metru pătrat, cu o textură unică, extrem de specială la atingere, care oferă ilustraţiilor o profunzime uluitoare“, explică Mădălina Andronic. Imprimanta în format mare pe care o foloseşte este special concepută pentru print digital de înaltă calitate, iar cel mai frecvent feedback pe care îl primeşte artista este: „Wow, sigur nu mi-aţi trimis originalul?“.

Mai mult, la fel ca originalul, printul de artă este lucrarea artistului, nu una de masă.

„Fie că artistul are echipamentul necesar, fie că apelează la colaboratori, printul de artă are în spate o imagine anume prelucrată şi probe de culoare astfel încât este cu totul altceva decât imprimarea cu tehnologia aferentă a unei imagini preluate pur şi simplu din mediul online“, completează Irina Neacşu.

Mai departe, această combinaţie de hârtie-cerneală-procedeu duce la un produs care este rezistent în faţa razelor de soare şi la umiditate, astfel că nu riscă decolorare sau deteriorare în timp. „Un print obişnuit poate să piardă din subtilităţile culorilor, prin posibilităţile limitate ale imprimantei şi, de asemenea, în timp, poate să sufere decolorări sau modificări cromatice“, mai spune Irina Neacşu. Pentru că tehnologia specială vine şi cu un cost ridicat de producţie, artiştii îşi numerotează şi semnează seriile de printuri de artă, pentru a le creşte valoarea şi unicitatea, continuă Irina.

Totuşi, printul de artă este, în mod sigur, o opţiune mai rezonabilă financiar, faţă de un original. Mai mult, sunt dese situaţiile în care artiştii nu vând originalele.

„Prin această înseriere, numerotare şi semnare, numărul limitat de lucrări devine o colecţie în sine, fiecare piesă e unică, iar acest lucru atrage căutările colecţionarilor. Este remarcabil că publicul tot mai larg înţelege calitatea unui print de artă, în mod cert estetică, dar şi la nivel de investiţie.“ În acest mod, arta ajunge în spaţii tot mai diverse şi devine mai accesibilă, într-un sens bun, constructiv, spune Irina Neacşu.

Mai departe, printul de artă îţi oferă multă libertate de joacă, astfel că ideea unui perete galerie, de exemplu, nu mai pare aşa de îndepărtată.

Alegerea ramei pentru un astfel de obiect de artă este de asemenea un pas important.

„Ramele ideale sunt albe, negre sau natur. Ca să nu concureze sau să se bată cap în cap cu nuanţele vibrante din ilustraţii, ramele colorate nu sunt tocmai prietenele tale“, spune Mădălina Andronic.

Ea mai precizează că o regulă simplă după care te poţi ghida atunci când înrămezi printuri de artă este legată de fundal.

„Astfel, dacă ilustraţia are fundal alb, rama poate fi la dimensiunea lucrării. În cazul în care ilustraţia are fundal colorat (sau este ea însăşi aglomerată şi plină de detalii), rama ar trebui să fie „cu o mărime“ mai mare, astfel încât să foloseşti passepartout-ul (acea fereastră lată de carton) pentru a lăsa ilustraţia să respire, să nu fie înghesuită de ramă.“

Mai sunt însă câteva aspecte.

„Dacă peretele este îmbrăcat în tapet sau are un finisaj sau culoare atipică, probabil că o ramă simplă, subţire, neutră, ar fi de preferat. Faţă de o lucrare originală, printul poate rămâne mai simplu înrămat“, continuă Irina Neacşu.

Ceea ce este important este ca odată cumpărat, printul de artă să fie înrămat cât mai rapid.

„Dacă l-ai primit într-un tub, nu îl lăsa acolo prea mult timp. Hârtia are memorie, deci cu cât va sta mai mult în tub, cu atât va fi mai dificil de îndreptat. Ideal ar fi să ai deja rama pregătită în momentul în care desfaci printul“, spune Mădălina Andronic.

Mai departe, lucrarea nu trebuie expusă într-un loc cu soare direct.

„Expunerea prelungită la soare sau căldură extremă poate deteriora hârtia până în punctul în care aceasta se îngălbeneşte sau chiar se sfărâmă la atingere. Totodată, pigmenţii au sensibilităţi diferite la lumină (chiar şi la cea artificială), deci ai putea să te trezeşti că unele culori pur şi simplu dispar dacă sunt expuse prea aproape de o sursă de lumină timp îndelungat“, completează Mădălina Andronic. Sticla pentru înrămare ar trebui să fie anti-UV şi/sau antireflex. Această sticlă nu doar că va proteja lucrarea de razele soarelui, dar va elimina reflexiile pentru privitor, atunci când este agăţată pe perete.

Toată această versatilitate, inclusiv financiară, pe care o oferă printul de artă a fost unul dintre lucrurile care au contribuit la popularitatea lui crescândă din ultimele luni.

„În 2020, cererea de printuri de artă a crescut. Timpul prelungit petrecut în casă a dus şi la o nevoie mai mare a calităţilor estetice în spaţiul de locuit. Clienţii au început să înţeleagă acest produs, se bucură de varietatea opţiunilor atât în ceea ce priveşte dimensiunile, cât şi conţinutul“, spune Irina Neaşu.

Practic, această joacă de-a galeria de artă la domiciliu este una dintre plăcerile cu care vine printul la pachet, e ca şi cum ai jongla cu mai multe portocale, spune Mădălina Andronic. Şi, dincolo de frumuseţea jocului, bucuria pe care arta o aduce de fiecare dată, în orice interior, este o certitudine, cu atât mai necesară într-o perioadă atât de nesigură.

„Indubitabil, o lucrare frumoasă pe un perete însufleţeşte un spaţiu. Sau ne însufleţeşte pe noi, oferindu-ne un petic de bucurie pe care să ne oprim ochii pentru câteva clipe într-o zi grea“, completează Mădălina Andronic.