Arts & Design

Sub denumirea de „Ecologiile grijii şi îngrijirii“, în luna septembrie, arta, peisagistica şi arhitectura şi-au dat mâna şi şi-au făcut intrarea în trei galerii de artă din Capitală. Ce urmează după acest demers?

15 nov 2023 111 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Pe când se numărau bobocii, iar dimineţile deveneau încet-încet mai răcoroase, 32 de artişti compuneau în Bucureşti un paradis verde într-o continuă pulsaţie urbană. Sub denumirea de „Ecologiile grijii şi îngrijirii“, în luna septembrie arta, peisagistica şi arhitectura şi-au dat mâna şi şi-au făcut intrarea în trei galerii de artă din Capitală. Ce urmează după acest demers?

„Ideea (organizării acestui proiect – n. red.) s-a născut în pandemie, când, în izolare, am avut cu toţii sentimentul de sufocare în cuştile de beton numite apartamente. Au crescut vânzările la plante de apartament, tinerii, familiile cu copii şi-au cumpărat teren şi case în mediul rural pentru a putea să fie mai liberi. Am înţeles că natura este importantă, s-au înmulţit protestele şi activismul pentru mediu a devenit mai vizibil“, povestesc organizatorii.

De concept şi de punerea la punct a tuturor detaliilor este responsabilă asociaţia Nucleu 0000, o iniţiativă dedicată artei în context contemporan. Nucleu 0000 este, de fapt, un grup de tineri artişti fondat de Gabriela Mateescu şi alţi parteneri provenind din mediul digital, din lumea computerelor şi a internetului. Fondată în urmă cu aproape un deceniu, asociaţia are iniţiative diverse, toate în jurul aceleiaşi idei – de a scoate arta din anonimat.

Proiectul „Ecologiile grijii şi îngrijirii“ a luat naştere în parteneriat cu Facultatea de horticultură din Bucureşti din cadrul Univer­sităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, fiind cofinanţat de AFCN (Administraţia Fondul Cultural Naţional).

Echipa asociaţiei Nucleu 0000 a intrat în contact cu Facultatea de horticultură odată cu evenimentul „Zilele Horticulturii“, organizat de două ori pe an. Au participat împreună la ateliere şi conferinţe şi au găsit un numitor comun în ideea de valorificare a potenţialului verde.

„Dar proiectul părea incomplet fără o componentă de arhitectură, aşa că am luat legătura cu arhitecta Eliza Yokina, pentru a ne ajuta să aducem diverse idei în faţa publicului sub formă de conferinţe, prezenţă în expoziţii sau discuţii. Astfel că după ce am reunit o echipă şi am câştigat o finanţare la AFCN, împreună cu Valentina Iancu, am început să selectăm artiştii şi lucrările, un procedeu lung care s-a derulat până în ultima săptămână de dinaintea vernisajelor.“

Concret, toată luna septembrie, 32 de artişti, arhitecţi şi botanişti au inundat cu verde galeriile bucureştene de artă, punându-şi eforturile la comun. Printre artişti s-au regăsit Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu şi Roman Tolici, iar galeriile vizate au fost Strata, Mobius şi LeiLei.

Expoziţia a fost împărţită în patru secţiuni: plante utile, otrăvitoare, afrodiziace şi ritualice. Fiecare secţiune a cuprins plante vii şi machete arhitecturale ale unor construcţii folosite pentru creşterea şi îngrijirea lor, precum şi o serie de lucrări de artă contemporană concentrate pe cercetarea botanică şi arhitecturală. Pro­gramul a inclus şi două intervenţii în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză" din Bucureşti, alături de conferinţe, ateliere şi plimbări curatoriate de Gabriela Mateescu împreună cu cercetătoarele Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectură) şi Mihaela Georgescu (botanică).

„Paradisul imaginar e întotdeauna verde. O inimă vegetală, care pulsează în ritmul echilibrului absolut. Păstrând dinamica perioadei postindustriale, urbanizarea remodelează continuu spaţiile, transformă ecosistemele şi alterează evoluţia vieţii, modificând structurile discrete care o întreţin.“

În vremuri în care cea mai strânsă legătură cu natura o reprezintă interacţiunea cu raionul de fructe şi legume din cel mai apropiat supermarket, iar tehnologia devine amăgitoare prin falsele întâlniri cu verdele creat artificial, această iniţiativă a asociaţiei Nucleu 0000 a fost o adevărată mană cerească pentru cei dornici să respire natură.

„Aşezate, de regulă, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei vieţii, plantele au, de fapt, o importanţă vitală, poartă poveşti şi mesaje şi pot deveni aliaţi puternici pentru diverse grupuri sociale, în timp ce arta rămâne cea mai delicată metodă de a rescrie această istorie în contemporan.“

Iniţiativa „Ecologiile grijii şi îngrijirii“ şi-a propus să stabilească relaţii între diverse ecosisteme sociale şi de mediu şi să evidenţieze importanţa interdependenţei acestora. Cum? Prin alăturarea artei contemporane unor proiecte de arhitectură şi de cercetare a naturii botanice, într-o incursiune vizuală, poetică şi, totodată, practică în complexitatea relaţiilor omului cu flora.

„Discursul artistic recreează realităţi, pornind de la rolul hrănitor şi vindecător al plantelor sau de la funcţiile lor practice (în diferite aspecte ale vieţii, de la îmbrăcăminte şi arhitectură la produse farmaceutice), pentru a merge mai departe, spre imagi­naţia simbolică sau atributele lor magice şi mitice.“

Care este însă, în definitiv, obiectivul proiectului „Ecologiile grijii şi îngrijirii“? Iniţierea colaborărilor interdisciplinare este unul dintre răspunsuri.

„Scopul artei este acela de a reflecta contemporaneitatea, iar relaţia omului cu natura revine în preocupările ei, acum mai mult ca niciodată. Nu suntem nici unici, nici speciali, în acest moment mai multe proiecte se desfăşoară în Bucureşti pe aceste teme, iar la nivel global vedem cum problemele de mediu sunt aduse în prim-planul discuţiilor constant în bienale, expoziţii de muzeu şi galerii“, spun organizatorii.

Ei vor astfel să genereze şi să reunească viziuni diverse asupra unor teme actuale în acelaşi spaţiu şi sub diverse forme la public. De altfel, şi publicul a fost divers, specialişti precum arhitecţi, artişti, curatori, critici de artă coabitând cu studenţi la facultăţile de Horticultură şi de Arte din Bucureşti şi cu publicul larg, care a auzit de eveniment din anunţurile publice.

„Proiectul fiind unul interdisciplinar, credem că publicul-ţintă este unul mai larg decât cel care frecventează de obicei doar expoziţiile de artă.“

Mai departe, asociaţia Nucleu 0000 îşi doreşte să continue colaborarea cu Facultatea de horticultură şi să creeze noi oportunităţi de întâlnire pentru un public cât mai divers. Şi, poate, în viitor, să aducă publicul de artă în campusul facultăţii şi în zona de cercetare.