Companii

Povestea stadionului cu 4 acte adiţionale care i-au majorat valoarea cu 50%

11 mar 2012 933 afişări de Mediafax
Din aceeaşi categorie
Povestea stadionului cu 4 acte adiţionale care i-au majorat valoarea cu 50%

Primăria a pus la dispoziţie pentru prima dată, modul în care contractul iniţial de 417 milioane lei, pentru care Stadionul Naţional a ajuns la 614 milioane lei prin patru acte aditionale.

Normele UEFA au impus înlocuirea gazonului de pe Arena Naţională cu unul nou, fiind absolut necesar ca până atunci să nu mai fie organizată o altă competiţie pe stadion, a precizat, duminică, Primăria Capitalei, prezentând totodată costurile realizării acestuia.

PDL Bucureşti îi cere primarului Sorin Oprescu să-şi asume responsabilitatea pentru faptul că Arena Naţională nu are un gazon funcţional şi să explice de ce bucureştenii trebuie să mai dea un milion de euro pentru un nou gazon, a declarat, duminică, primarul Sectorului 6, Cristian Poteraş.

Municipalitatea arată, într-un comunicat de presă, că lucrările de reabilitare şi modernizare a Stadionului Naţional "Lia Manoliu" s-au făcut în conformitate cu prevederile Contractului de execuţie 3556/17 aprilie 2007, încheiat între Primăria Municipiului Bucureşti şi Asocierea Max Bogl & Astaldi SPA, baza de proiectare şi execuţie fiind standardul naţional pentru construcţia stadioanelor şi standardele europene privind amenajarea unui stadion de nivel mediu.

Contractul iniţial a cuprins lucrări de proiectare şi execuţie ale arenei, iar valoarea acestuia a fost de 411.062.996,39 lei, exclusiv TVA . Atribuirea contractului a fost făcută pe baza unei oferte alternative depuse de Asocierea Max Bogl & Astaldi SPA, având la bază un studiu de fezabilitate întocmit anterior.

"Atât studiul de fezabilitate, cât şi oferta alternativă câştigătoare au prevăzut proiectarea şi execuţia unui stadion cu acoperiş fix, numai deasupra tribunelor", se arată în comunicatul citat.
Ulterior, prin Actul adiţional nr. 2 a fost suplimentată valoarea contractului de execuţie cu suma de 6.319.863,62 lei, ajungând la valoarea de 417.382.860 lei.

"Necesitatea lucrărilor prevăzute în actul adiţional nr. 2 a rezultat din creşterea nivelui pânzei freatice faţă de data la care s-a elaborat studiul de fezabilitate. În acest sens s-a constatat faptul că, faţă de datele studiului geotehnic din studiul de fezabilitate, nivelul pânzei freatice a crescut cu aproximativ 50 de cm în ultimii patru ani. În acest sens, s-a considerat absolut necesară executarea unor lucrări şi luarea unor măsuri de siguranţă, atât în ceea ce priveşte terenul de joc, cât şi în ceea ce priveşte terenul de fundare pe care se sprijină structura stadionului", a precizat municipalitatea.

Prin încheierea Actului adiţional nr. 3 a fost suplimentată valoarea lucrărilor cu 84.831.932,8 lei, exclusiv TVA, valoarea contractului ajungând la 496.685.603,35 lei, exclusiv TVA.

"Actul adiţional 3 a venit, în primul rând, ca o obligaţie de a duce la îndeplinire o hotărâre de consiliu care prevedea modificarea indicatorilor tehnico-economici ai contractului iniţial cu adăugarea acoperişului retractabil, hotărâre care a fost dată în primul trimestru al anului 2008, sub conducerea primarului de atunci. De altfel, deşi hotărârea consiliului în ceea ce priveşte modificarea indicatorilor tehnico-economici era în vigoare, iar actul adiţional nu era încă încheiat, pe data de 28.11.2007 fusese dat ordin către constructor de începere a execuţiei proiectului şi a lucrărilor pentru cupola retractabilă. Neîncheierea acestui act adiţional ar fi atras după sine, în primul rând, încălcarea legislaţiei în vigoare, prin neducerea la îndeplinire a unei hotărâri de consiliu, dar şi imposibilitatea constririi acoperişului pe gradene, acesta fiind deja, conform proiectului modificat, un tot unitar cu acoperişul retractabil", a explicat municipalitatea.

Prin încheierea Actului adiţional nr. 4 a fost suplimentată valoarea lucrărilor cu 112.000.000 de lei, exclusiv TVA , în total ajungându-se la o valoare a contractului de 614.214.792,78 lei, exclusiv TVA .

"Actul adiţional nr. 4 se referă la implementarea cerinţelor UEFA şi la realizarea infrastructurii adiacente obiectivului de investiţii, cerinte care nu au fost incluse în contractul de bază. Ulterior încheierii contractului şi actelor adiţionale 2 şi 3, FRF şi-a asumat angajamentul de a organiza pe Arena Naţională Finala Europa League din 2012. În acest sens, a fost semnat un contract privind desfăşurarea meciului final, contract în care sunt specificate criteriile de organizare ale acestui eveniment de importanţă internaţională. Pentru a îndeplini aceste criterii, PMB a trebuit să realizeze lucrări de ridicare a clasificării stadionului până la categoria ELITE, conform standardelor UEFA. Mai mult, s-au impus lucrări de amenajări şi instalaţii în exteriorul arenei, acestea nefiind cuprinse în contractul de bază", a mai arătat municipalitatea.

Totodată, Primăria Capitalei a precizat că pe toată perioada construcţiei, UEFA a modificat regulamentele şi normele privind securitatea participanţilor şi a spectatorilor la evenimentele sportive în două rânduri, respectiv în 2009 şi în 2010 (UEFA Stadium Infrastructure Regulations).

"Astfel, având la bază contractul privind organizarea meciului din finala UEFA 2012, UEFA Stadium Infrastructure Regulations 2009 şi 2010, precum şi legea nr. 4 din 2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, s-a impus încheierea actului adiţional nr. 4", a adăugat municipalitatea.

Primăria Capitalei a precizat că lucrările se referă, în mare, la: creşterea numărului de încăperi pentru a acoperi cerinţele organizatorice specifice finalei UEFA; suplimentarea numărului de locuri VVIP şi VIP; suplimentarea locurilor presei scrise şi audiovizuale; creşterea numărului de grupuri sanitare şi spaţii comerciale; lucrări privind dotările de mobilier interior şi exterior; controlul accesului în stadion conform cerinţelor UEFA; sistematizarea exterioară complexă (acces auto şi pietonal, drumuri, platforme, parcări, iluminat, împrejmuit spaţii şi spaţii verzi); inseraţii speciale privind sistematizarea în exteriorul stadionului (control şi ticketing); semnalizarea completă în stadion; crearea unui centru de comandă şi control; extinderea sistemelor de supraveghere video şi de sonorizare în exterior; realizarea sistemului de Broadcast Car TV pe fibră optică, care permite transmisii în sistem HD; un sistem de informare al spectatorilor; echipamente pentru IPTV; pavilioane de alimentaţie publică în exterior; case de bilete; reţele de alimentare cu apă; canalizare menajeră şi pluvială; lucrări suplimentare de finisaj, toate acestea nefiind prevăzute în contractul de bază.

În ceea ce priveşte cupola Arenei Naţionale, municipalitatea a precizat că aceasta aparţine ca proiect şi gândire fostei administraţii, "ceea ce înseamnă că valoarea finală de realizare a acesteia a fost propusă şi aprobată de fosta administraţie şi CGMB".

"Actul adiţional nr. 4 a fost obligatoriu ca urmare a schimbării de legislaţie amintită mai sus, a omisiunilor majore din contractul de bază care ar fi făcut proiectul nefuncţional, dar şi ca urmare a necesităţii respectării obligaţiilor asumate prin semnarea contractului cu UEFA. Totodată, facem precizarea că finalizarea unui proiect de o asemenea importanţă este cu atât mai dificilă cu cât acesta a fost câştigat pe o ofertă alternativă", a explicat municipalitatea.

Primăria Capitalei menţionează totodată că din totalul costurilor de realizare a Arenei Naţionale, Guvernul trebuia să suporte 75 la sută, iar în prezent mai are de achitat 320 de milioane de lei.
În ce priveşte înlocuirea gazonului de pe Arena Naţională cu unul nou, municipalitatea arată că stadionul trebuie să respecte cerinţele care se impun pentru buna organizare şi desfăşurare a finalei UEFA League, care va avea loc în luna mai.

"Astfel, normele UEFA au impus înlocuirea gazonului cu unul nou, fiind absolut necesar ca până atunci să nu mai fie organizată o altă competiţie pe stadion", a precizat Primăria Capitalei.

Astfel, săptamana viitoare începe operaţiunea de înlocuire a gazonului, iar imediat ce noul gazon va fi pe poziţie se va interveni cu sistemul de lămpi la nivelul solului pentru fixarea rădăcinii.

"Se vor mai face însă şi lucrări de structură, printre care se numără schimbarea stratului de suport nisip. Astfel, peste acest nou strat, pentru a prelungi perioada de viaţă a gazonului, se va aşterne un strat de fibră organică", a mai arătat municipalitatea.

Primăria Capitalei a precizat că până în prezent s-au jucat pe Arena Naţională 18 meciuri de fotbal, fără incidente majore, la care au participat aproape 500.000 de spectatori, respectiv: trei meciuri oficiale în Champions League; şase meciuri oficiale în Europa League; trei jocuri ale echipei naţionale, din care două oficiale şi unul amical; şase meciuri oficiale din Liga naţională.

Edilul Sectorului 6, Cristian Poteraş, i-a cerut primarului general, într-o conferinţă de presă, să explice de ce nu a fost în garanţie nici primul şi nici al doilea gazon de pe Arena Naţională şi de ce trebuie să plătească bucureştenii "incompetenţa" municipalităţii.

Primarul democrat liberal a criticat dublarea preţului stadionului, care în final a ajuns la 234 de milioane de euro, precizând că această dublare a fost decisă exclusiv de primarul Sorin Oprescu. El a menţionat că preţul per scaun la Stadionul Naţional de 4.200 de euro este mult mai mare în comparaţie cu alte stadioane din Europa.

Cristian Poteraş a mai spus că Sorin Oprescu ar trebui să prezinte situaţia reală a acoperişului retractabil al Arenei Naţionale, care, deşi nu a fost folosit până acum, trebuie să intre în revizie.

Noul gazon care urmează să fie instalat pe Arena Naţională în vederea finalei Ligii Europa din 9 mai va costa patru milioane de lei, suma urmând să fie susţinută în totalitate de Primăria Capitalei, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, directorul ALPAB, Radu Popa.

La meciul inaugural România - Franţa, disputat în 6 septembrie 2011, în preliminariile Euro-2012, peluza de pe Arena Naţională, montată de firma Gama Verde a lui Adrian Oprişan, a cedat sub crampoanele fotbaliştilor, numeroase bucăţi de gazon desprinzându-se pe toată suprafaţa acesteia. După acest meci, constructorul arenei şi-a asumat înlocuirea gazonului şi a optat ca lucrarea să fie făcută de firma olandeză Hendriks-Graszoden.

UEFA a remis, la mijlocul lunii septembrie 2011, un raport cu privire la starea gazonului Arenei Naţionale, conform căruia peluza stadionului din Bucureşti va avea nevoie de o reînnoire majoră în primăvară şi în care s-a recomandat ca terenul să nu găzduiască meciuri cu 10-12 săptămâni înaintea disputării finalei Ligii Europa, programată la 9 mai 2012.