“În 2024, am plătit la bugetul de stat echivalentul producţiei industriale a unor judeţe precum Olt sau Buzău. Dacă autorităţile ar reduce piaţa neagră cu doar 10%, ar avea bani pentru 8.000 de burse de merit pentru studenţi!”
• Industria băuturilor spirtoase a adus aproape un miliard de euro la PIB şi a susţinut peste 23.000 de locuri de muncă
• În România, băuturile spirtoase sunt taxate de aproximativ 1,4 ori mai mult decât media europeană, ceea ce plasează ţara noastră printre statele cu cel mai mare decalaj de impozitare din Europa — o situaţie care s-a agravat în ultimii ani.
• Sistemul actual de taxare produce efecte negative: nivelul ridicat al taxării băuturilor spirtoase stimulează producţia şi vânzarea ilicită. Aproximativ 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne neimpozitat, ceea ce înseamnă pierderi anuale estimate la 45–65 de milioane de euro şi riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.
• Industria cere un sistem fiscal armonizat, care să trateze toate băuturile în mod egal — pe baza conţinutului de etanol, nu a metodei de producţie. Această abordare este în linie cu poziţia OMS privind impozitarea şi ar putea fi mai eficientă în reducerea daunelor asociate consumului de alcool.
Un motor economic esenţial
Potrivit Roland Berger, în 2024, industria băuturilor spirtoase a adus aproape un miliard de euro la PIB o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt şi a susţinut peste 23.000 de locuri de muncă în producţie, agricultură, logistică şi ospitalitate. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă provin din agricultură – dovadă că băuturile spirtoase nu înseamnă doar consum, ci şi valoare adăugată pentru economia locală.
Doar veniturile din taxele directe colectate de la industria b[uturilor spirtoase ar putea finanţa un an întreg de educaţie pentru 82.000 de elevi de liceu din România — cu 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din Bucureşti.
Berea domină consumul, spirtoasele domină taxarea
Consumul s-a menţinut relativ stabil, cu mici variaţii: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul şi-a crescut uşor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniţi din bere, 2,8 litri din vin şi 1,9 litri din băuturi spirtoase.
Totuşi, deşi spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectaţi. În schimb, vinul — care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur — aduce mai puţin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.
Din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la şase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.
Taxele variază, dar etanolul rămâne acelaşi!
Toate băuturile alcoolice conţin acelaşi ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are acelaşi efect asupra organismului uman.
Însă taxele diferă, iar consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băuturi spirtoase decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât plătesc pentru vin.
Aceste discrepanţe transmit semnale înşelătoare, sugerând că unele băuturi ar fi „mai sigure”, deşi riscurile pentru sănătate sunt echivalente.
Taxele inegale afectează în special consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de taxe cresc în mod disproporţionat preţul spirtoaselor accesibile. Creşterile accentuate pot determina orientarea către alternative netaxate sau ilicite, subminând atât încasările la buget, cât şi sănătatea publică.
Eliminarea deficitului de taxare a băuturilor spirtoase ar putea aduce suplimentar 55 de milioane de euro şi ar putea finanţa 8.000 de burse pentru studenţi
Potrivit cercetărilor Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situaţie duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar subminează şi sănătatea publică şi creează concurenţă neloială pentru întreprinderile legitime.
Chiar şi o creştere marginală de doar 10% a eficienţei colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 şi 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambiţioasă, de 25–30%, ar putea aduce între 10 şi 20 de milioane de euro anual. În contextul unor regimuri mai riguroase de control şi conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 şi 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor.
Pentru fiecare 10% din consumul netaxat de spirtoase introdus în sistemul fiscal, veniturile suplimentare din accize ar putea finanţa anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu.
