Criza pandemică, provocările politico-sociale, dificultăţile economice şi îngrijorările legate de viitor au pus o presiune uriaşă pe populaţie în ultimii ani, cu impact deosebit asupra sănătăţii mintale. În prezent, tulburările mintale se numără printre cele mai importante cauze de deces la nivel mondial, iar depresia reprezintă prima cauză de dizabilitate şi cauza de suicid care duce la peste 700.000 de decese în lume, în fiecare an, conform unor date dintr-un raport INSP.
La nivel global, 1 din 8 persoane suferă de o tulburare mintală, printre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în rândul adulţilor tineri numărându-se anxietatea (cu circa 301 de milioane de cazuri), depresia (care afectează în prezent peste 280 de milioane de oameni) şi tulburările alimentare (bulimia, anorexia şi dismorfia corporală), arată datele OMS.
Doar în Uniunea Europeană, în jur de 84 de milioane de oameni (1 din 6 persoane) se confruntau deja, înainte de pandemie, cu probleme de sănătate mintală, care provocau un cost de 600 de miliarde de euro, adică peste 4% din PIB-ul regiunii, indică un raport al Comisiei Europene. Iar pe durata crizei sanitare statisticile s-au înrăutăţit, dat fiind că numărul persoanelor din UE afectate de singurătate s-a dublat faţă de anii de dinaintea pandemiei, ajungând la 26% în unele regiuni. Vorbind doar de depresie, în regiunea europeană 40 de milioane de oameni suferă de această afecţiune, potrivit OMS, iar 3 din 4 persoane diagnosticate nu primesc tratament adecvat.
Cum arată peisajul local
Pe plan local, datele OMS arată că România se află pe locul 58 în lume în ceea ce priveşte rata de suicid şi pe locul 126 în ceea ce priveşte depresia, iar în jur de 22.000 de copii şi tineri din ţara noastră au un diagnostic de boală mintală. În plus, conform unei analize citate de CES, în România există aproximativ 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, comparativ cu media UE, de 17 la 100.000 de locuitori, ceea ce limitează accesul persoanelor din mediul rural ori oraşele de provincie la servicii medicale din această sferă. Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanţiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, conform datelor raportate de CES.
Deşi la nivelul întregii societăţi mersul la specialişti din aria sănătăţii mintale e încă stigmatizat, totuşi, ultimii ani au dus către o popularizare a terapiei, iar mersul la psiholog începe să intre treptat în obiceiul românilor.
Marile corporaţii au produs poate cel mai mare ecou, ca urmare a iniţiativelor pe care le-au implementat. Nu întmâmplător, ci ca urmare a efectelor direct resimţite după anii de pandemie, din cauza burnoutului şi stresului cu care s-au confruntat tot mai mulţi angajaţi, cu impact direct la nivel de productivitate şi profitabilitate. Astăzi, o bună parte din marile corporaţii, dar şi afacerile mai mici, au implementate programe de suport emoţional, realizate în colaborare cu psihologi şi psihiatri, parte integrantă a strategiilor de HR, pe termen lung.
Operatorii medicali privaţi investesc în dezvoltarea segmentului
Jucătorii din sectorul medical privat au fost atenţi la dinamica pieţei şi şi-au adaptat traiectoria de business ca atare, dezvoltând acţiuni speciale de educare a populaţiei, pachete de servicii dedicate sănătăţii mintale, investind în extinerea echipelor şi chiar a unor noi unităţi de profil. Colaborarea cu corporaţiile, pentru a oferi programe de asistenţă pentru angajaţi, precum ateliere de gestionare a stresului, examinări periodice sau şedinţe de terapie au venit la rândul lor în întâmpinarea nevoii crescute de wellbeing al echipelor.
Liderul pieţei medicale private din România atrage atenţia asupra nevoii de a se acţiona în direcţia îmbunătăţirii sănătăţii mintale în rândul populaţiei şi de facilitare a accesului la servicii adecvate: „Obiectivul nostru major de a face România bine împreună nu poate fi atins dacă nu ne îndreptăm atenţia şi resursele spre o nişă considerată încă tabu sau aproape inexistentă pe agenda publică. Stigmatizarea, lipsa accesului la servicii adecvate şi deficitul de specialişti în domeniul sănătăţii mintale sunt provocări semnificative”, spune Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.
Pe fondul statisticilor îngrijorătoare privind sănătatea mintală şi o creştere acută a cererii pentru servicii de psihiatrie şi psihoterapie, compania a anunţat recent că vrea să dezvolte în România cea mai mare reţea de îngrijire a sănătăţii mintale, sub umbrela MindCare – centru care de peste 12 ani oferă, în Capitală, servicii de psihiatrie şi psihoterapie. Primele unităţi din afara Bucureştiului urmează să fie deschise în Constanţa şi Craiova.
„Prin planul de extindere naţională al MindCare, ne asumăm un nou angajament puternic, acela de a îmbunătăţi accesul la serviciile de sănătate mintală în România şi de a contribui semnificativ la creşterea gradului de conştientizare şi de îngrijire în acest domeniu esenţial al sănătăţii”, adaugă Mihai Marcu. Pe termen mediu, compania are în plan să deschidă, sub brandul MindCare, o reţea de peste 10 centre de excelenţă în psihiatrie şi psihoterapie pe plan naţional, în linie cu cererea locală.
Clinicile MindCare se disting prin abordarea lor inovatoare şi holistică în furnizarea serviciilor de sănătate mintală. Pacienţii beneficiază de o gamă cuprinzătoare de servicii care acoperă toate aspectele îngrijirii sănătăţii mintale, de la evaluarea iniţială şi diagnosticare până la tratament şi gestionarea pe termen lung a afecţiunilor. Prin integrarea diferitelor modalităţi terapeutice şi abordări, precum terapia individuală, terapia de grup, terapia de cuplu, terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin artă sau muzică, precum şi programele de reabilitare şi integrare socială, clinicile MindCare asigură o îngrijire personalizată şi adaptată nevoilor individuale ale fiecărui pacient.
Dincolo de această iniţiativă, jucătorul susţine nevoile companiilor din portofoliul corporate, prin asigurarea de servicii dedicate sănătăţii mintale, de la consultaţii de psihoterapie incluse în abonamentele medicale, la sesiuni de învăţare, în funcţie de nevoile fiecărei companii.
Sănătatea mintală este încă un domeniu în plină dezvoltare în România, iar astfel de iniţiative contribuie la menţinerea unui climat de lucru echilibrat, în rândul corporaţiilor, precum şi la o mai bună prevenţie a efectelor generate de bolile mintale.
Surse:
cef45b6d-a871-44d5-9d62-3cecc47eda89_en (europa.eu)
https://insp.gov.ro/en/2024/04/22/about-the-mental-health-of-young-adults/
www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2023/751416/EPRS_BRI(2023)751416_EN.pdf
https://www.ces.ro/newlib/PDF/2023/Tabloul-sanatatii-mintale-in-Romania-2023.pdf?1
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9360426/
https://insp.gov.ro/en/2024/04/22/about-the-mental-health-of-young-adults/
https://ubbmed.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2024/04/Tabloul-sanatatii-mintale-in-Romania-2023.pdf
