Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2021, România avea al doilea cel mai mare număr de medici absolvenţi la 100.000 de locuitori (26,2, comparativ cu media UE de 15,3). Deşi ţara noastră se află încă sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul medicilor activi la mia de locuitori, există şi veşti bune: după - exodul medicilor dinainte de anul 2018, ultimii ani indică o încetinire treptată în ceea ce priveşte migraţia medicilor, pe măsură ce condiţiile de lucru şi nivelul salarial a început să se alinieze la cele oferite de alte state occidentale.
Potrivit MDPI, rata medicilor care au migrat din România în 2018 a scăzut la 2,71%, faţă de cea de 4,14% în 2016. În plus, dacă în 2016 numărul medicilor era de 44.670, conform datelor OMS citate în raportul Pillars of Health, în 2022 numărul cadrelor medicale active pe plan local crescuse la 71.300 de medici, ceea ce indică o creştere majoră, de aproape 60%.
Un studiu naţional desfăşurat de Colegiul Medicilor din România (CMR) arată că, la întrebarea legată de intenţia declarată de migraţie, în cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbaţi), respectiv 20,7% (femei), dar la răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost mult mai scăzute – de 8,4%, respectiv 5,2%. Înclinaţia spre un astfel de pas se manifestă cel mai frecvent în rândul medicilor tineri, 6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani afirmând pozitiv o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra.
„În ultimii ani, s-au întâmplat câteva lucruri majore în sistemul medical românesc. Primul este o întoarcere a medicilor, în special a celor cu înaltă calificare, foarte mulţi chirurgi revin în România, şi nu numai, fapt care mi se pare important, deoarece salariile au devenit atractive. Dar, vedem totodată şi o întoarcere a pacientului către spitalele private. Sunt spitale importante, cu anvergură, care deja fac lucruri complicate la nivel de tratamente. Aceasta este o a doua tendinţă a pieţei, care ne bucură şi pe noi, fiind parte din sistemul de servicii private din România”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife.
Potrivit executivului, după ce diferenţele dintre piaţa locală şi alte state din Vestul Europei au fost diminuate de creşterea salariilor din sistemul sanitar, România a devenit chiar una dintre destinaţiile preferate. „În afară sunt înstrăinaţi de prieteni, colegi, familie, pe când aici sunt în ţara lor, câştigă la fel de bine, au o demnitate a vieţii şi se află între prieteni şi familie”, subliniază Mihai Marcu.
În plus, condiţiile de lucru au fost şi ele îmbunătăţite, în special prin tehnologiile de top aduse pe plan local, cruciale în diagnosticarea şi tratarea pacienţilor. De la roboţi chirurgicali, echipamente de imagistică de ultimă generaţie, secvenţiatoare şi analizoare de top, medicii au acum instrumentele necesare pentru a trata adecvat o multitudine de afecţiuni, inclusiv din spectrul bolilor grave. Spre exemplu, doar în 2022, cu ajutorul roboţilor da Vinci, s-au efectuat nu mai puţin de 1.300 de intervenţii, majoritatea (85%) în spitalele jucătorilor privaţi.
MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, este probabil şi cel mai mare angajator din sistemul medical privat. Echipa sa formată din 4.800 de medici, conform raportării anuale pentru anul 2023, reprezintă un procent de aproape 7% din numărul total de medici la nivel naţional, de 71.300 de cadre.
Medicii companiei au acces la facilităţi şi aparatură de top care îi ajută să profeseze la fel standarde internaţionale, fie că vorbim de spitale, clinici sau laboratoare. Acestora li se adaugă oportunităţile de dezvoltare profesională, MedLife lansând anul trecut un hub de inovaţie şi învăţare continuă pentru medicii din cadrul grupului, în cadrul căruia au loc periodic sesiuni teoretice şi practice cu invitaţi din ţară, dar şi din afară, pe cele mai noi tehnici din lumea medicală.
O contribuţie la retenţia personalului e adusă, tototdată şi de accentul pus pe implicarea şi experienţa oferită echipei, cu impact direct deopotrivă asupra productivităţii şi bunăstării angajaţilor, cât şi a satisfacţiei clienţilor. O acţiune reprezentativă în această dircţie e organizarea primei expediţii medicale pe Vârful Omu, în 2023, care a fost marcată şi de recordul mondial pentru formarea celei mai mari imagini a unui cromozom uman, omologat de Guinness World Records ™️.
Pentru o dezvoltare sustenabilă a sistemului de sănătate, România are nevoie să păstreze medicii activi în ţară şi să le ofere oportunităţi de a practica medicina la standarde europene. Pe lângă creşterea salariilor, măsuri precum îmbunătăţirea infrastructurii medicale, dotarea spitalelor şi a clinicilor cu aparatură performantă, dezvoltarea infrastructurii şi în comunităţile cu un număr mai mici de locuitori, crearea oportunităţilor de învăţare, pot avea o contribuţie la atingerea acestui obiectiv.
Surse:
https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/activ_unit_sanitare22r.pdf
https://www.cmr.ro/studiu-burnout-migratie-malpraxis.html
https://www.mdpi.com/2227-7390/10/3/505#B11-mathematics-10-00505
