Inovaţie și excelenţă în medicină

În 2020, rata mortalităţii evitabile şi cea a mortalităţii prin cauze tratabile în România au fost cele mai ridicate din UE. Cum încurajează abonamentele medicale prevenţia bolilor

11 iun 2024 300 afişări de Proiect special
Din aceeaşi categorie

Datele raportului State of Health in the EU, ce prezintă profilul de ţară al României în 2023, arată că rata mortalităţii evitabile, cât şi cea a mortalităţii prin cauze tratabile au crescut brusc în România în 2020, concomitent cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, după o tendinţă de îmbunătăţiri lente, dar treptate înregistrată timp de un deceniu. Mortalitatea evitabilă este considerată un indicator al eficacităţii politicilor de sănătate publică şi de prevenire, în timp ce mortalitatea prin cauze tratabile este considerată un indicator al eficacităţii sistemului de sănătate. În 2020 au fost înregistrate 358 de decese evitabile la 100 000 de locuitori, număr aproape dublu faţă de media UE (180 la 100 000 de locuitori).

Afecţiunile oncologice, alături de cele cardiovasculare, reprezintă principala cauză a mortalităţii, în ţara noastră, cu o medie peste cea a Uniunii Europene. 15% dintre decesele cauzate de bolile cardiace ischemice şi 11% din cele cauzate de cancerul pulmonar la nivelul anului 2020 puteau fi evitate prin prevenţie, mai arată raportul.

Pe o piaţă în care sistemul public de sănătate este încă deficitar şi orientat mai degrabă înspre tratamente, decât prevenţie, abonamentele medicale acordate de companii în pachetele extrasalariale reprezintă o soluţie practică, ce asigură accesul la servicii de sănătate de monitorizare timpurie a sănătăţii, la standarde occidentale.

În prezent, piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 2 milioane de beneficiari, angajaţi atât în corporaţii de mari dimensiuni, dar şi în IMM-uri. Doar în reţeaua MedLife, liderul pieţei locale de medicină privată, sunt înregistraţi peste 800.000 de abonaţi.

Deşi pe zona abonamentelor individuale piaţa trebuie încă educată pentru a înţelege importanţa unui astfel de serviciu, în rândul abonamentelor corporate interesul e în creştere, un astfel de beneficiu extrasalarial având puterea de a face diferenţa între un angajator şi altul. Şi asta pentru că îngrijorările legate de costurile în creştere şi presiunea asupra bugetelor sunt tot mai prezente în rândul angajaţilor, care iau în calcul orice avantaj ce se poate traduce într-un sprijin financiar concret.

Există numeroase versiuni de abonamente, care se pot personaliza în funcţie de nevoile specifice ale unei comapanii, acestea incluzând, în general, acces gratuit sau cu discount la consultaţii, analize şi investigaţii imagistice, de la ecografii la radiografii, RMN-uri sau CT-uri. 

Prevenţia, facilitată de abonamentele medicale

Principalul obiectiv al abonamentelor medicale este facilitarea serviciilor de prevenţie medicală.  O monitorizare periodică, realizată prin intermediul analizelor şi investigaţiilor anuale, nu doar că are o contribuţie importantă la menţinerea unei stări de sănătate optime, deoarece poate contribui la stabilirea timpurie a unui diagnostic corect şi la alegerea unui plan de tratament adaptat nevoilor apărute.

O altă analiză, realizată de PwC la cererea MedLife în 2020, face o comparaţie între gradul de accesare a serviciilor medicale în rândul abonaţilor versus al persoanelor care nu deţin un abonament. Datele înregistrate indică faptul că abonamentele oferă un interes crescut pentru serviciile de prevenţie, încurajând pacienţii să le acceseze într-o proporţie mai mare şi cu o frecvenţă mai ridicată. În rândul ecografiile mamare, de exemplu, abonaţii au efectuat de patru ori mai multe astfel de investigaţii decât pacienţii neabonaţi, iar numărul mamografiilor realizate de abonaţi a fost de aproape două ori mai mare. Ambele investigaţii sunt esenţiale în prevenţia cancerului de sân, iar în România doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în 2021-2022, în timp ce media UE a fost de 65,9 %, indică datele CE.

La fel, în cazul analizelor medicale, datele MedLife (valabile la nivelul anului 2019) arată că pe durata unui an, un abonat a făcut cu 40% mai multe analize decât un pacient care a accesat aceste servicii fără abonament. Diferenţe au fost şi în ceea ce priveşte numărul consultaţiilor, de circa 2,5 ori mai mare în cazul abonaţilor versus al pacienţilor fără abonament, ori al investigaţiilor CT, care au înregistrat, de asemenea, un număr dublu.

Impactul abonamentelor în rândul companiilor şi al economiei naţionale

În termeni financiari, cifrele sunt la fel de relevante. O analiză realizată la nivel european de Deloitte, „The future of health in 2040” („Viitorul sănătăţii în 2040”) arată că fiecare euro cheltuit pentru promovarea sănătăţii şi prevenţie a generat o rentabilitate de 14 euro pentru economie. Prevenţia duce, de asemenea, şi la o presiune mai mică asupra sistemului sanitar. Datele World Health Organization aratând că bolile cronice ca diabetul şi afecţiunile cardiovasculare sunt asociate cu 70% din costurile de sănătate din UE.

Mai mult, acelaşi raport PwC realizat pentru MedLife în 2020 mai indică faptul că serviciile accesate de deţinătorii de abonamente medicale private ar pune o presiune suplimentară de ~269 mil. RON pe bugetul CNAS, dacă aceste servicii ar fi prestate în sectorul public, însemnând ~18.5% din bugetul Casei.

Dacă toată populaţia activă ar putea beneficia de abonamente medicale private, numărul de zile de concediu medical ar putea fi reduse semnificativ, printr-o prevenţie crescută şi screening din timp, limitând apariţia bolilor, dar mai ales limitând numărul de cazuri de boală cu complicaţii şi zile de spitalizare. Având în vedere un cost mediu lunar de 47 RON, costul total pentru întreaga populaţie activă s-ar ridica la 4.7 mld. RON pe an.

În cazul unor companii mari, cu peste 3.000, respectiv 7.000 de angajaţi, la o medie de aproape 6.5 zile de concediu, pierderile pot ajunge la sume importante: 24.8 milioane de lei în primul caz, respectiv, 61.4 milioane pentru al doilea. În cazul unei firme mai mici, cu aproape 800 de angajaţi, costurile cu concediile medicale pot ajunge la 2.2 milioane de RON.

Asistăm la o tranziţie, de la grija pentru prevenţie, către o abordare holistică a sănătăţii, iar interesul tot mai ridicat în mediul de business pentru acest capitol vine cu un dublu avantaj: oamenii din echipă îşi păstrează sănătatea şi susţin performanţa companiei. Dialogul constant cu partenerii, precum şi dinamica pieţei muncii, ne-au arătat nevoia de soluţii integrate, all in one, prin care angajaţii să aibă acces cât mai facil la un univers întreg de opţiuni pentru sănătatea lor”, subliniază Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife.

Surse:

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://health.ec.europa.eu/system/files/2024-01/2023_chp_ro_romanian.pdf

https://www2.deloitte.com/uk/en/insights/industry/health-care/future-of-healthcare-in-europe.html

https://www.ons.gov.uk/employmentandlabourmarket/peopleinwork/labourproductivity/articles/sicknessabsenceinthelabourmarket/2022

https://www.eubusinessnews.com/european-countries-with-the-most-successful-companies/

2022 Best Practices in Healthcare Survey - WTW (wtwco.com)