Nu este niciun secret că România posedă un potenţial viticol excelent, care o plasează în topul producătorilor de vin din Europa şi din lume. Una dintre caracteristicile industriei vinului din România este faptul că produce mai mult pentru piaţa internă, vinurile româneşti fiind, din diverse motive, practic necunoscute consumatorilor din afara ţării.
O altă caracteristică a industriei vinului din România este apariţia, în ultimii 20 de ani, a unor noi producători care au adus know-how din ţări cu tradiţie în producţia de vin de calitate. Acest know-how a fost aplicat cu succes pe condiţiile excelente de sol şi climat existente în ţara noastră. Astfel, industria vinului din România a evoluat de la o industrie care, în perioada comunistă, punea accent pe cantitate, la una orientată din ce în ce mai mult spre calitate. În prezent, vinurile româneşti pot concura fără probleme cu vinuri similare din regiuni viticole mult mai cunoscute din străinătate, lucru demonstrat de numeroasele premii internaţionale obţinute la concursurile de profil.
Un alt aspect distinctiv al industriei vinului românesc este producţia de vinuri din soiuri autohtone, care nu sunt cultivate în afara ţării (cu excepţia Republicii Moldova, care are o tradiţie viticolă similară cu a României). Cele trei soiuri de Feteşti – Feteasca Regală, Feteasca Neagră şi Feteasca Albă – sunt cele mai cunoscute. Pe lângă acestea, pe piaţă se găsesc şi alte zeci de soiuri autohtone, cum ar fi Crâmpoşia, Grasa de Cotnari, Tămâioasa Românească, Şarba, Zghihara de Huşi, Busuioaca de Bohotin, Gălbena de Odobeşti, Mustoasa de Măderat, Băbeasca Neagră, Negru de Drăgăşani sau Novacul – pentru a menţiona doar câteva dintre cele mai populare.
Avem, deci, două ingrediente de bază pentru a dezvolta turismul vitivinicol sau oenoturismul în România (sună mai simplu în engleză: wine tourism). Pe lângă aceste două elemente – vinuri de calitate şi soiuri autohtone – dezvoltarea oenoturismului în România are nevoie de deschiderea producătorilor de vin către primirea vizitatorilor pentru degustări.
Dacă acum 10 ani posibilităţile de degustare a vinului la crame erau limitate la câţiva producători, în prezent aproape fiecare producător de vin are pregătită o sală de degustare şi personal calificat care să prezinte vinurile. În unele cazuri, cramele oferă şi posibilitatea de a servi masa sau chiar spaţii de cazare pentru turiştii care doresc să petreacă noaptea în vie. De departe, cea mai dezvoltată zonă de oenoturism este Dealu Mare, datorită concentraţiei mari de producători şi proximităţii faţă de Bucureşti, de unde vin cei mai mulţi turişti. Posibilităţi similare de cazare şi degustare se găsesc şi în zonele Drăgăşani, Târnave, Lechinţa sau Panciu.
Deşi nu există o statistică oficială, se poate observa că majoritatea turiştilor care explorează turismul oenologic în România sunt români. Totuşi, anumite agenţii de turism au dezvoltat pachete de oenoturism dedicate turiştilor străini, special concepute pentru a le oferi oportunitatea de a descoperi şi explora vinurile româneşti
„România nu este încă o destinaţie de top pentru turiştii străini amatori de vinuri. În general, ţara noastră nu ocupă un loc fruntaş pe lista unui turist străin atunci când îşi planifică următoarea vacanţă în Europa. Totuşi, România devine din ce în ce mai atractivă pentru cei care îşi extind călătoriile spre zone mai puţin cunoscute şi, astfel, descoperă potenţialul turistic al ţării noastre.
Pentru aceşti turişti, am dezvoltat un pachet care combină vizitele la crame, degustările de vin, cazările în podgorii sau castele din Transilvania şi vizitele la destinaţiile turistice clasice, cum ar fi Castelul Bran, Sibiul, Braşovul sau Sighişoara. Programul include, de asemenea, experienţe gastronomice complementare degustărilor de vin, pentru ca oaspeţii noştri să se bucure de o experienţă culturală completă în timpul vizitei lor în România.
Feedback-ul primit a fost extrem de pozitiv, turiştii noştri fiind plăcut surprinşi de calitatea ridicată a vinurilor româneşti şi de nivelul avansat al cunoştinţelor utilizate în producerea acestora, alături de cadrul natural şi cultural deosebit pe care îl oferă ţara noastră”, a declarat reprezentantul agenţiei.
