Într-un context global în care securitatea energetică, decarbonizarea şi inovarea tehnologică sunt imperative strategice, Nuclearelectrica îşi accelerează investiţiile în extinderea capacităţilor de producţie şi dezvoltarea de proiecte unice la nivel european. Cosmin Ghiţă, CEO al companiei, explică progresele recente, provocările întâmpinate şi obiectivele majore pentru perioada următoare.
„Anul 2024 a fost anul în care am reuşit să încheiem contractele esenţiale pentru toate marile proiecte. Da, proiectele nucleare sunt, prin definiţie, extrem de complexe,” declară Cosmin Ghiţă. „La Nuclearelectrica am reuşit, fiecare pe partea lui de specializare, să înaintăm semnificativ şi să respectăm etapele asociate fiecărui obiectiv. În paralel cu retehnologizarea Unităţii 1 şi proiectele Unitatilor 3 şi 4 şi SMR, dezvoltăm proiecte unice în Europa, cum este Instalaţia de detritiere, şi valorificăm potenţialul nuclear pentru medicina nucleară.”
Un prim proiect major este retehnologizarea Unităţii 1. Nuclearelectrica a semnat contractul EPC, contractul vital pentru finalizarea proiectului. Acesta constă în proiectare, achiziţia echipamentelor şi materialelor, execuţia lucrărilor şi construirea infrastructurii aferente. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde euro, iar aprobarea a fost obţinută pe 25 ianuarie 2025.
„Acest contract va prelungi durata de viaţă operaţională a Unităţii 1 cu 30 de ani şi va sprijini obiectivele de decarbonizare ale României, evitând peste 5 milioane de tone de emisii de CO₂ anual,” a adaugat Ghiţă.
În ceea ce priveşte proiectul reactoarelor 3 şi 4, CEO-ul subliniază importanţa contractului EPCM semnat în noiembrie 2024 la Baku: „Acesta asigură coordonarea generală a proiectului şi implică un consorţiu internaţional de top. Odată ce Unităţile 3 şi 4 vor fi conectate la reţea, 66% din energia curată a României va proveni din nuclear.”
Proiectul este structurat în două faze, cu o durată totală estimată de 108 luni. „La sfârşitul fazei LNTP, vom reevalua fezabilitatea proiectului şi vom adopta Decizia Finală de Investiţie,” explică el.
Un alt proiect de pionierat este Instalaţia de Detritiere, realizată în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power. „Este prima de acest tip din Europa şi va elimina tritiul din instalaţii, oferind României şansa de a deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu.”
„Este un pas înainte semnificativ în tehnologia nucleară, folosind inovaţie românească dezvoltată de ICSI Râmnicu Vâlcea”, afirmă Ghiţă.
De asemenea, compania se implică activ în domeniul izotopilor medicali, prin parteneriatul cu Framatome. „Vom produce Lu-177, un izotop medical folosit în terapiile oncologice. Lansarea comercială este prevăzută pentru 2028.”
Succesul vine din echilibrul între resursa umană, tehnologie şi angajament pentru securitate nucleară
România ocupă de ani de zile primul loc la nivel global, din peste 400 de reactoare, în baza factorului de utilizare a puterii instalate. În spate este: un nivel foarte ridicat de securitate nucleara, programe robuste de mentenanţă, formare de personal.
“Specialiştii în nuclear se formează greu, trebuie protejaţi şi dezvoltaţi permanent. Un operator care investeşte constant în oameni investeşte, de fapt, în securitate nucleară,” a subliniat Cosmin Ghiţă.
„În industria nucleară, diferenţa este făcută de oameni. Succesul vine din echilibrul între resursa umană, tehnologie şi angajament pentru securitate nucleară. Un operator care investeşte în oameni investeşte, de fapt, în securitate nucleară.
Industria nucleară priorititeaza de mulţi ani resursa umană în toate felurile: cea internă prin mecanisme de retenţie şi dezvoltare; cea externă prin strategie de identificare, atragere şi retenţie: burse, internship, practică, cooperări cu mediul universitar, cooperare la nivel european. Strategia noastră de resurse umane conţine toate aceste elemente.
Am angajat în aceşti ani sute de oameni, îi formam în cele mai bune condiţii, pregatindu-i astfel să opereze Unitatea 1 pentru încă 30 de ani, Unităţile 3 şi 4, Reactoarele Modulare Mici. Ei sunt noua generaţie, una de care nu doar industria nucleară are nevoie, ci România are nevoie pentru a-şi menţine respectul şi recunoaşterea la nivel international obţinute de generaţiile anterioare. Oamenii din nuclear sunt aparte, profesionişti, cu o cultură a securităţii unică, cea nucleară, diferită de orice altă industrie, extrem de responsabili şi mândri de ceea ce fac, cu rezultate pe măsură.
CEO-ul aminteşte şi de momentele dificile: „A fost o perioadă, în anii 2017-2018. A existat o emigrare a personalului înalt specializat. De cele mai multe ori din cauze strict pecuniare. Sigur, exista diferenţe economice între cele 2 state şi sigur că nu putem plăti la acelaşi nivel, dar aşa cum spunem că nuclearul nu are graniţe, aşa nici migrarea de personal nu are. Este datoria noastră, cu atât mai mult cu cât avem o industrie nucleară integrată unică în Europa şi apreciată la nivel internaţional, să valorificam pe termen lung potenţialul uman. Personalul din industria nucleară trebuie plătit. Un specialist în energetică nucleară nu este niciodată prea bine plătit, este plătit corect prin raportare la ceea ce face, ce produce şi impactul pe care îl generează în operare, în producţie, în securitatea energetică a sistemul energetic, în economie, în poziţionare şi dezvoltare pe termen lung.
V-aş reaminti perioada pandemiei, cea de început, când pentru a proteja sistemul energetic şi implicit populaţia am decis şi am realizat cea mai amplă operaţiune de izolare a personalului critic al CNE Cernavodă, la nivel naţional şi internaţional. 800 de angajaţi ai CNE Cernavodă au fost izolaţi, peste o lună de zile, pentru a asigura continuitatea operării şi producţiei. A fost despre rezistenţă şi angajament faţă de scopul muncii, într-o perioadă extrem de grea pentru toată lumea.
Dincolo de standard, există Norma NSN-23 a CNCAN referitoare la normele de securitate nucleară privind pregătirea, calificarea şi autorizarea personalului organizaţiilor care exploatează instalaţii nucleare şi care impune condiţii stricte, riguroase pentru personal. Un operator de cameră de comandă se formează în medie în 5 ani, toţi angajaţii beneficiază de on the job training şi odată formaţi, trebuie păstraţi şi trebuie să li ofere oportunităţi continue de dezvoltare.
Există domenii, industrii critice în care este necesar să atingem şi să menţinem un nivel de salarizare care să reducă pe cât posibil migrarea din cauze financiare. Şi astfel să reţinem şi tinerii în ţară, să putem să le oferim cariere sigure, un parcurs profesional cert şi motivant.
Unii din specialiştii plecaţi atunci s-au întors, iar ca strategie acţionăm să-i păstram, să îmbunătăţim constant condiţiile interne, să îi valorificăm prin misiune, viziune şi valori, să aducem un nou val de tineri şi nu numai, să ne asigurăm potenţialul uman pentru toate proiectele pe termen lung. Este un demers continuu şi trebuie să rămână aşa. Valorile de 18-20% din producţia interna de energie a României, în banda, pe care le livrează nuclearul astăzi şi pe care le vă dubla cu începutul următorului deceniu se realizează cu dedicare şi resurse pe măsură care să susţină această dedicare.”
Nuclearelectrica are, de asemenea, şi o responsabilitate faţă de actionarii şi investitorii săi. Compania a avut un parcurs ascendent pe piaţa de capital din 2018, de la 7 lei/acţiune, până la un maxim de 50 lei/acţiune în 2024. Asta înseamnă practic responsabilitatea actului managerial în tot ceea ce facem.
Industria nucleară integrată
Industria nucleară românească are, din punct de vedere operaţional, corelat cu tehnologia pe care o operăm la Cernavodă, asigurate toate componentele esenţiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil şi apa grea, agentul de răcire pentru procesul de fisiune nucleară.
“Nuclearelectrica s-a implicat direct în menţinerea şi dezvoltarea ciclului integrat de combustibil. Ştiu acest lucru pentru că a reprezentat una din priorităţile mele declarate la începutul mandatului. Ciclul integrat de combustibil nuclear, pe care l-am realizat în 2023, este o componenta esenţială care trebuia menţinută şi dezvoltată având în vedere anvergura proiectelor nucleare pe termen lung. Este doar o chestiune de voinţă, implicare şi acţiune,” a subliniat Cosmin Ghiţă.
În data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica finalizase achiziţia unor active din fluxul de procesare a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara, precum şi achiziţia dreptului de proprietate asupra terenului aferent acestor active de la Ministerul Energiei, prin concesiune către Nuclearelectrica. Activele care au intrat în proprietatea Nuclearelectrica, prin finalizarea tranzacţiei menţionate mai sus, au fost închiriate către FPCU Feldioara (filială a SNN) pentru operarea şi demararea procesului de producţie.
În prezent, Feldioara este filiala a SNN, funcţionează la capacitate optimă şi vom continua să o modernizăm.
Decizia strategică de a achiziţiona o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea şi dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităţilor de producţie integrată din Nuclearelectrica şi, în egală măsură, asigurarea producţiei de fascicule de combustibil şi a funcţionării optime a FCN Piteşti şi CNE Cernavodă, în contextul extinderii capacităţii centralei nucleare, la un cost de tranzacţie avantajos.
“Cu proiecte de investiţii în valoare de 12 miliarde de euro pentru următorul deceniu, scopul nostru este de a consolida capacităţile nucleare şi de a oferi României o capacitate investiţională deplină.
De asemenea, aşa cum am anunţat, există un interes şi pentru producţia de apa grea în Romania, având un proiect în analiză în acest moment. Producţia de apă grea în România este, de asemenea, un puternic avantaj competitiv.
Vom folosi şi vom încercă să dezvoltam toate aceste avantaje pentru binele Nuclearelectrica şi al României. Acestea reprezintă un specific al performantei nucleare romaneşti şi pot constitui o diferenţă semnificativa.
Putem dezvolta tehnologii noi, foarte performante cum sunt SMR-urile şi putem revigora industrii care au pus bazele industriei nucleare în Romania pentru flota de reactoare de mare capacitate. Sunt elemente de securitate energetică şi infrastructură critică inter-dependente,” a adăugat Ghiţă.
Dacă un producător care este simultan şi un dezvoltator ambiţios de proiecte de investiţii are nevoie de ceva, acel ceva este predictibilitatea, în toate formele ei. O provocare ce nu poate fi ignorată este rata inflaţiei, cel puţin în ultimii 3 ani, 13,8% în 2022, 10,4% în 2023, aspect care impacteaza la nivel de industrii.
“Pentru noi predictibilitatea vine din legislaţie, mecanisme de piaţă, capacitate anticipativă, estimare şi control ale resurselor pe termen mediu şi lung,” spune CEO-ul.
Privind spre viitor, Cosmin Ghiţă rezumă misiunea companiei: „Vrem ca România să fie independentă energetic, cu 66% din energia curată provenind din nuclear. Ne dorim ca industria nucleară românească să fie un punct de reper internaţional.”
