Litigiile fiscale, o realitate tot mai prezentă pentru companiile din România

Litigiile fiscale nu mai sunt o excepţie în activitatea companiilor din România, ci o etapă pe care o vedem să se întâmple frecvent în cadrul relaţiei lor cu autorităţile fiscale. Echipa de Litigii Fiscale a Kinstellar detaliază în cele ce urmează motivele acestei creşteri, sectoarele cele mai expuse şi paşii pe care orice companie ar trebui să-i cunoască pentru a se pregăti din timp.

Un litigiu fiscal nu este niciodată doar o problemă de drept procedural sauo problemă de stabilire corectă a fondului fiscal – este, în esenţă, o combinaţie a celor două. O echipă de avocaţi de litigii poate construi la nivel general o strategie procedurală solidă, dar îi va lipsi capacitatea de a contesta, la nivel tehnic, fondul fiscal. Pe de altă parte, un consultant fiscal poate identifica exact unde greşeşte autoritatea fiscală, dar nu are pregătirea unui avocat de litigii pentru a crea un cadru procedural robust pentru argumentele de fond şi pentru a susţine acele argumente în faţa instanţei sau a organului de soluţionare a contestaţiilor.

La Kinstellar, am ales să construim o practică în care aceste două componente lucrează împreună, de la prima zi a unui control, nu doar în faza de contestaţie. Practic, avem o echipă de consultanţi fiscali care lucrează împreună cu o echipă de litigii pe fiecare mandat la care întrezărim, la un moment dat, potenţialul unui litigiu, iar acest lucru schimbă fundamental calitatea strategiei pe care o putem propune clientului încă din fazele incipiente ale dosarului în cauză.

Misiunea noastră este să protejăm drepturile contribuabilului pe tot parcursul relaţiei acestuia cu administraţia fiscală – de la pregătirea pentru un control, până la o eventuală hotărâre judecătorească definitivă. Nu ne raportăm la litigiul fiscal ca la un eveniment izolat, ci ca la un proces cu mai multe etape, în care un pas greşit gestionat la început poate compromite şansele de succes mai târziu.

De aceea, structurăm asistenţa noastră pe trei paliere: consilierea preventivă, realizată de regulă în cadrul unei simulări de inspecţie fiscală, reprezentarea în timpul controlului propriu-zis, şi, dacă este cazul, contestarea deciziei de impunere la toate nivelurile procedurale. Scopul final este, desigur, un rezultat favorabil pentru client, obţinut cât mai rapid şi cu un impact financiar cât mai redus.

O echipă completă, pluridisciplinară. În mod ideal, vorbim despre consultanţi fiscali specializaţi pe zona tehnică – preţuri de transfer, TVA, impozit pe profit, proceduri fiscale – alături de litigatori cu experienţă în faţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal, dar şi de contabili sau experţi financiari, atunci când miza cere reconstituirea unor calcule complexe.

Echipa noastră de specialişti este coordonată de Theodor Artenie, alături de Nicoleta Florea, Carmen Mazilu şi Roxana Gheorghe. Pe partea de litigii, mandatele sunt coordonate de Marius Ezer, alături de Raluca Botea, Vlad Simion şi Raluca Constantin. Lucrăm intenţionat ca o singură echipă pe mandatele de litigii fiscale, nu ca două departamente care îşi predau ştafeta – comunicarea directă între cele două arii de expertiză este, de fapt, ceea ce diferenţiază o strategie reactivă de una cu adevărat proactivă.

Este o piaţă activă şi, am spune, în continuă maturizare. Autoritatea fiscală a devenit mai sofisticată în abordarea controalelor, mai ales pe zonele cu potenţial ridicat de reîncadrare – preţuri de transfer, sedii permanente, tranzacţii intra-grup – iar acest lucru se reflectă direct în volumul şi complexitatea disputelor pe care le vedem.

În acelaşi timp, contribuabilii, mai ales companiile multinaţionale, au devenit mai dispuşi să conteste deciziile de impunere atunci când consideră că poziţia fiscală adoptată iniţial a fost corectă, în loc să accepte automat ajustările propuse de organele fiscale. Acest lucru duce la un volum constant de dosare, multe dintre ele cu miză financiară semnificativă şi cu elemente transfrontaliere.

Observăm o creştere clară a numărului de mandate. Practica noastră de litigii din România gestionează în prezent peste 100 de mandate active pentru aproximativ 60 de clienţi, iar litigiile fiscale reprezintă o componentă din ce în ce mai importantă din acest portofoliu, alături de insolvenţă, dreptul muncii şi fraudă/white-collar crime.

Această creştere nu vine doar din numărul de controale fiscale, ci şi dintr-o schimbare de atitudine: companiile investesc mai mult în prevenţie – simulări de audit, revizuiri interne de risc fiscal – tocmai pentru că ştiu că miza unui litigiu, odată declanşat, poate fi mult mai costisitoare decât o intervenţie timpurie.

Din experienţa noastră recentă, câteva sectoare ies în evidenţă constant:

• Energie şi utilităţi – proiecte de infrastructură energetică de mare anvergură, unde apar frecvent probleme legate de stabilirea unui sediu permanent şi de rambursarea TVA;
• Automotive şi industrial – companii cu operaţiuni de producţie sau distribuţie integrate la nivel de grup, unde preţurile de transfer şi reorganizările intra-grup transfrontaliere generează frecvent controale şi, ulterior, contestaţii;
• Tehnologie şi servicii – companii multinaţionale cu structuri operaţionale complexe în România, unde autoritatea fiscală analizează cu atenţie prezenţa fiscală locală, îndeosebi în ceea ce priveşte structura personalului şi modelele de remunerare.

Trei categorii domină, în mod constant, activitatea noastră:

1. Preţuri de transfer – contestarea metodologiei folosite de organele fiscale pentru a reîncadra tranzacţiile intra-grup şi a stabili impozite suplimentare;
2. Sediul permanent – dispute privind calificarea activităţilor unei entităţi străine ca generând un sediu permanent impozabil în România, cu impact direct asupra bazei de impozitare;
3. TVA – în special refuzuri de rambursare a TVA, dar şi interpretări divergente privind dreptul de deducere.

Pe lângă acestea, vedem un flux constant de contestaţii legate de impozitul pe profit, în special în legătură cu deductibilitatea anumitor cheltuieli sau cu reconstituirea bazei impozabile în urma unor reorganizări corporative.

Câteva principii, aparent simple, dar frecvent ignorate în practică:

• Documentaţia contează cel mai mult înainte de a fi nevoie de ea. Multe dispute se pierd sau se prelungesc inutil din cauza lipsei de documente justificative pregătite din timp – contracte intra-grup, dosare de preţuri de transfer, dovezi ale substanţei economice a unei activităţi.
• Modul de comunicare cu inspectorii fiscali în timpul controlului influenţează decisiv rezultatul final. O informaţie oferită neclar sau incomplet în timpul inspecţiei poate deveni, ulterior, argumentul principal al autorităţii fiscale.
• O simulare de inspecţie făcută din timp costă mult mai puţin decât un litigiu. Identificarea vulnerabilităţilor fiscale înainte ca un control să înceapă permite companiei să corecteze ce se poate corecta şi să se pregătească pentru ce nu se poate evita.
• Termenele procedurale nu iartă. În dreptul fiscal din România, ratarea unui termen de contestaţie poate anula, practic, orice şansă de a mai contesta ulterior o decizie de impunere, oricât de solide ar fi argumentele pe fond.
• Integrarea consilierii fiscale şi juridice de la început, nu doar în faza de litigiu, este cheia unei apărări solide. O strategie construită doar după emiterea deciziei de impunere porneşte, de multe ori, cu un dezavantaj care putea fi evitat.

Litigiul fiscal nu trebuie să fie un eveniment surprinzător, ci rezultatul unui proces care începe cu mult înainte, de la modul în care o companie îşi structurează operaţiunile şi documentează deciziile fiscale. Cu o echipă integrată de litigii fiscale alături, companiile pot transforma acest proces dintr-o sursă de risc într-un exerciţiu de disciplină şi protecţie a intereselor lor pe termen lung.