La un an şi jumătate de când conduce operaţiunile Sanofi în România, Buğra Kulak consideră că ţara noastră se află la un punct de cotitură în ceea ce priveşte transformarea sistemului de sănătate. Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, el spune că următorul salt nu va veni doar din terapii revoluţionare sau din inteligenţa artificială, ci mai ales din capacitatea sistemului de a construi infrastructura care să le susţină: registre de pacienţi, date medicale interoperabile, programe de prevenţie mai solide şi o monitorizare mai eficientă a rezultatelor.
1. Sanofi se descrie astăzi ca o „companie biofarmaceutică bazată pe cercetare-dezvoltare şi alimentată de inteligenţă artificială”. Ce înseamnă asta concret, la nivel operaţional?
Ca organizaţie orientată spre cercetare-dezvoltare şi susţinută de inteligenţă artificială, ne schimbăm în profunzime modul de lucru. Integrăm IA şi tehnologii avansate pe întregul lanţ - de la cercetare şi producţie până la aprovizionare şi distribuţie, precum şi în felul în care colaborăm cu comunitatea medicală.
Deja folosim sisteme bazate pe IA care pot anticipa aproximativ 80% din riscurile de lipsă a stocurilor înainte să apară. Pentru un pacient aflat pe tratament cronic, asta contează enorm. Poate face diferenţa între a primi tratamentul la timp sau a fi nevoit să revină săptămâna următoare.
În acelaşi timp, inteligenţa artificială ne ajută să accelerăm descoperirea de medicamente şi dezvoltarea clinică. Avem un portofoliu solid, mai ales în imunologie, boli rare, neurologie şi vaccinuri. La nivel global ne propunem să devenim lider în imunologie, pe baza expertizei acumulate în bolile inflamatorii şi cele mediate imun.
În esenţă, inteligenţa artificală potenţează expertiza ştiinţifică. Tehnologia, de una singură, nu generează inovaţie. Diferenţa o face modul în care combini analiza avansată a datelor cu cunoaşterea ştiinţifică profundă. Strategia noastră porneşte de la o înţelegere profundă a sistemului imunitar, ceea ce ne permite să ajungem mai rapid de la descoperire la beneficii concrete pentru pacienţi. Iar obiectivul nostru este unul clar: să reducem timpul dintre progresul ştiinţific şi accesul real la tratament al pacienţilor.
2. Cât din această transformare este vizibilă în România?
Mai mult decât ar crede mulţi. Echipele din România lucrează astăzi pe aceeaşi infrastructură digitală ca şi colegii lor din alte ţări, folosesc aceleaşi platforme şi instrumente analitice şi, tot mai des, iau decizii în acelaşi ritm. Inovaţia îşi arată cu adevărat efectele doar atunci când este aplicată consecvent, nu punctual.
România rămâne o piaţă importantă, pentru că nevoile din sănătate sunt mari, mai ales în imunologie, boli cronice, boli rare sau prevenţie.
În acelaşi timp, sistemul de sănătate are încă de recuperat pe anumite zone. Inteligenţa artificială este la fel de eficientă ca datele pe care le foloseşte - iar aici infrastructura rămâne fragmentată, chiar dacă s-au făcut paşi înainte în digitalizare.
De aceea, digitalizarea rămâne o prioritate majoră. Dosarele electronice, interoperabilitatea, traseele pacienţilor şi registrele de pacienţi nu mai sunt opţionale. Sunt elemente de bază fără de care un sistem de sănătate modern nu poate funcţiona eficient.
3. Menţionaţi frecvent registrele de pacienţi. De ce sunt atât de importante?
Fără registre de pacienţi, sistemele de sănătate iau decizii cu vizibilitate limitată.
Deşi pot părea un element tehnic, registrele sunt, în realitate, unele dintre cele mai valoroase investiţii pe care le poate face un sistem de sănătate modern. În domenii precum bolile rare, diabetul, vaccinarea sau bolile inflamatorii cronice, ele oferă o imagine clară asupra ratelor de diagnostic, accesului la tratament, rezultatelor şi nevoilor încă neacoperite.
În lipsa unor date solide, deciziile legate de compensare, prevenţie sau planificare sunt, de multe ori, bazate pe estimări, nu pe dovezi.
Cu registre bine puse la punct şi aplicaţii de inteligenţă artificială, sistemele de sănătate pot deveni mult mai eficiente şi mai rapide în reacţii. Se pot identifica mai devreme pacienţii, se pot urmări mai bine rezultatele, poate creşte aderenţa la tratament şi se pot aloca resursele mai inteligent.
Bolile rare sunt un exemplu clar, deoarece diagnosticul poate întârzia ani de zile. Soluţii bazate pe IA, precum AccelRare - o platformă dedicată medicilor care sprijină depistarea timpurie a unei posibile boli rare - arată concret ce înseamnă analiza avansată aplicată în practică. În acelaşi timp, registrele de pacienţi asigură continuitatea pe întregul traseu al pacientului, de la suspiciune şi diagnostic până la managementul bolii pe termen lung.
Acelaşi principiu se aplică şi în domenii precum diabetul sau vaccinarea, unde utilizarea mai bună a datelor poate susţine direct politici de prevenţie mai eficiente şi o planificare mai clară în sănătatea publică.
România are şansa să avanseze mai rapid decât pare la prima vedere. Am văzut că există deschidere pentru modernizare pe toate palierele, însă provocarea este ca această intenţie să se transforme în rezultate concrete. Asta înseamnă colaborare reală şi constantă între autorităţi, profesionişti din sănătate, organizaţii de pacienţi şi industrie.
4. Dincolo de digitalizare, care sunt cele mai mari priorităţi în sănătate astăzi?
Accesul la inovaţie rămâne esenţial, mai ales în zonele unde există nevoi medicale ridicate.
Progresul ştiinţific a avansat rapid în ultimii ani, în special în imunologie, boli rare şi vaccinuri. Dar, aşa cum spuneam mai devreme, inovaţia contează cu adevărat doar dacă ajunge la pacienţi la timp.
A doua prioritate este prevenţia. Din ce în ce mai mult, sistemele de sănătate înţeleg că prevenţia nu este doar importantă din punct de vedere medical, ci şi sustenabilă economic. Vaccinarea, diagnosticul precoce şi intervenţia timpurie reduc presiunea pe termen lung, atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistem.
A treia direcţie ţine de educaţie şi informare. Este nevoie de o mai bună conştientizare la toate nivelurile, de la decidenţi şi profesionişti din domeniul sănătăţii până la pacienţi şi publicul larg, în privinţa impactului bolilor, a prevenţiei şi a importanţei continuităţii în îngrijire.
În final, monitorizarea şi aderenţa la tratament rămân esenţiale. În bolile cronice, accesul la terapie este doar primul pas. Ce se întâmplă pe termen lung face diferenţa.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), unde pot apărea exacerbări, este un exemplu clar. Pacienţii au nevoie de tratament continuu şi de monitorizare regulată de către medici specialişti, dar în practică mulţi nu sunt urmăriţi suficient în timp, din diverse motive. Fără această continuitate, beneficiile tratamentului pot scădea semnificativ.
Din ce în ce mai mult, sănătatea înseamnă gestionarea corectă şi coerentă a întregului parcurs al pacientului, nu doar intervenţia din momentul diagnosticului. Rezultatele reale depind de aderenţa pacientului la tratament, de monitorizarea constantă, de ajustarea tratamentului şi menţinerea unei legături continue cu sistemul de îngrijire.
5. Ce înseamnă concret toate acestea pentru pacienţii din România?
Pentru pacienţi, inovaţia nu înseamnă doar existenţa unui tratament nou. Contează dacă diagnosticul vine la timp, dacă medicii pot interveni rapid, dacă sistemul permite accesul la tratament şi dacă există continuitate după aceea în monitorizarea pacientului.
În domenii precum imunologia şi bolile rare, progresul din ultimii ani a fost semnificativ, chiar mai accelerat decât în perioadele anterioare. Apar terapii care nu doar controlează simptomele, ci pot schimba evoluţia bolii.
În acelaşi timp, tot ce ţine de organizarea îngrijirii devine la fel de important ca tratamentul în sine. Infrastructura digitală, traseele clare ale pacientului, monitorizarea şi accesul la date influenţează direct rezultatele în materie de sănătate.
De aceea, transformarea sistemului de sănătate nu mai este doar o discuţie despre progres ştiinţific, ci şi despre cum construim un sistem care să poată folosi eficient acest progres.
6. Ce înseamnă portofoliul Sanofi pentru pacientul român?
Portofoliul nostru porneşte de la o înţelegere profundă a sistemului imunitar, iar acesta este punctul din care abordăm majoritatea ariilor în care activăm. Vorbim despre boli inflamatorii cronice, precum dermatita atopică, BPOC sau astmul, dar şi despre boli rare şi vaccinuri care pot preveni apariţia bolii încă din copilărie.
Pentru pacienţii din România, asta se traduce mai simplu: mai multe opţiuni de tratament care pot schimba evoluţia bolii, nu doar să ţină simptomele sub control. Şi, din ce în ce mai des, soluţii pentru pacienţi care până de curând nu aveau alternative.
7. Aţi menţionat vaccinurile. Cât de importantă este prevenţia?
Este esenţială! Prevenţia rămâne una dintre cele mai eficiente intervenţii în sănătate, atât din punct de vedere medical, cât şi economic.
Programele de vaccinare reduc presiunea asupra sistemului de sănătate, cresc rezilienţa acestuia şi ajută la trecerea de la un model reactiv la unul mai degrabă preventiv.
Vaccinurile au schimbat în mod fundamental sănătatea publică la nivel global, însă prevenţia nu funcţionează fără consecvenţă. Ţine de încrederea în ştiinţă, de accesul la informaţii corecte şi de politici publice susţinute în timp. De aceea, educaţia joacă un rol atât de important.
În acelaşi timp, prevenţia nu trebuie văzută separat de inovaţie. Face parte din acelaşi obiectiv: obţinerea unor rezultate mai bune în materie de sănătate, mai devreme şi într-un mod sustenabil.
8. Cum ar arăta succesul peste cinci ani pentru sistemul de sănătate din România?
În primul rând, mai mulţi pacienţi diagnosticaţi corect şi mai devreme, cu acces mai rapid la terapii inovatoare.
Apoi, un sistem susţinut de o infrastructură digitală solidă: registre de pacienţi funcţionale, sisteme interoperabile, trasee de îngrijire mai bine integrate şi decizii luate pe baza datelor.
Programe de prevenţie mai puternice, un nivel mai ridicat de conştientizare a impactului bolilor şi o aderenţă mai bună la tratament - pentru că rezultatele pe termen lung depind de continuitatea îngrijirii.
O prezenţă mai consistentă în cercetarea clinică, cu centre şi specialişti din România tot mai vizibili la nivel internaţional prin calitatea şi contribuţia lor.
Şi, nu în ultimul rând, o nouă generaţie de profesionişti pregătiţi să lucreze într-un sistem de sănătate tot mai influenţat de inteligenţa artificială şi de date.
La Sanofi, misiunea noastră este să valorificăm progresul ştiinţei pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Ritmul inovaţiei este tot mai rapid, iar adevărata provocare este ca sistemele de sănătate să evolueze în acelaşi pas, astfel încât aceste progrese să ajungă la pacienţi la timp şi în mod real.
