AKTOR România a contribuit decisiv la crearea celui mai lung tronson continuu de autostradă din România când a încheiat lucrările la Lotul 3 al autostrăzii A0 Bucureşti Sud, între Joiţa şi Bragadiru.
Aproape 400 de kilometri de autostradă unesc, de la 30 iunie 2025, Curtea de Argeş cu Constanţa, un nou record pentru infrastructura rutieră din România.
Anterior, cel mai lung tronson continuu de autostradă era, din decembrie 2023, format din segmentele A3 Tg Mureş-Turda, A10 Turda-Sebeş şi A1 Sebeş-Holdea.
Acum însă, odată cu intrarea în circuitul rutier a Lotului 3, de aproape 18 kilometri, timpii de parcurgere a marilor distanţe scad, şi scad inclusiv timpii de ocolire a Bucureştiului pe la sud, cu până la 30 de minute, faţă de traseul pe vechea şosea de centură.
Puteţi vedea imagini de la deschiderea traficului pe cel mai nou tronson de autostradă aici.
Iată cifrele şi datele care definesc această operă de artă inginerească, semnată AKTOR România:
Autostrada A0 Bucureşti Sud, Lotul 3 Bragadiru – Joiţa
Traseu şi localităţi deservite
- 18 km de lucrări inginereşti complexe. Capetele lotului sunt la DN6 (Bragadiru, Ilfov) şi DJ601A (Joiţa/Bâcu, Giurgiu), cu un nod major de conexiune la Autostrada A1 (Bucureşti–Piteşti) în zona Ciorogârla.
- Judeţe traversate: Ilfov şi Giurgiu. Lotul parcurge zona de sud-vest a regiunii metropolitane Bucureşti, deservind direct localităţile Bragadiru, Cornetu (DN6), Clinceni/Dârvari, Ciorogârla (A1) şi Joiţa/Bâcu, asigurând legături rapide pentru aceste comunităţi.
- Cel mai lung dintre cele 3 loturi ale autostrăzii A0 Sud
- Contractat: 2019
- Studiu şi proiectare: 1 an
- Construcţie: 2021 - 2025
- Beneficiar: CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere).
- Finanţare: fonduri europene – Program Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020 şi Programul Transporturi (2021–2027).
Pasajul impresionant de la nodul A1 (Ciorogârla), cea mai amplă structură de pe Lotul 3 A0 Sud, care realizează conexiunea cu autostrada existentă.
Structuri rutiere şi dotări:
Lotul include următoarele structuri:
- 4 poduri (ex. peste râul Sabar şi peste râul Ciorogârla)
- 6 pasaje rutiere tip overpass (drumuri locale care trec peste A0) şi 9 pasaje ale autostrăzii (A0 trece peste drumuri sau căi ferate)
- 46 de podeţe pentru drenaj şi traversări minore
- Noduri şi spaţii servicii: 1 nod rutier major la intersecţia cu A1 (Ciorogârla); 2 parcări de scurtă durată şi 2 spaţii de servicii pe acest lot (care vor fi scoase la licitaţie de CNAIR).
Lucrări executate şi expertiză implicată
- Infrastructură rutieră: lucrări de terasamente (excavaţii, umpluturi) şi stabilizare teren, drum realizat la profil de autostradă pe 17,965 km, cu straturi succesive de fundaţie şi asfalt. S-au construit structuri majore (poduri şi pasaje), inclusiv fundaţii adânci şi suprastructuri (grinzi prefabricate, plăci de suprabetonare etc.).
- Cantităţi notabile: 260.000 tone de asfalt a fost necesar pentru întregul sector (straturi de bază, binder şi uzură).
- Instalaţii şi sisteme: montarea echipamentelor de iluminat (aprox. 620 de stâlpi de iluminat pe întreg tronsonul). Implementarea de sisteme ITS moderne (camere video, senzori de trafic, panouri cu mesaje variabile) pentru monitorizare şi informare, alături de reţele de comunicaţii dedicate autostrăzii. S-au executat lucrări de semnalizare rutieră (marcaje orizontale şi indicatoare verticale) şi s-au montat parapete de siguranţă metalice şi panouri fonoabsorbante pe întregul lot.
- Relocări utilităţi: proiectul a implicat relocări complexe de reţele de utilităţi – linii electrice de înaltă tensiune (Transelectrica), conducte de gaze naturale (e.g., la pasajul Ţegheş) şi magistrale de apă/canal – necesare pentru eliberarea coridorului autostrăzii.
- Expertiză multidisciplinară: pentru realizarea acestui lot au colaborat echipe de specialişti din diverse domenii inginereşti:
- inginerie rutieră şi geotehnică (trasarea traseului, fundaţii, terasamente);
- inginerie de structuri (proiectare poduri şi pasaje);
- inginerie electrică şi telecomunicaţii (sisteme de iluminat şi ITS);
- specialişti în utilităţi (reţele edilitare) şi protecţia mediului;
- personal de supervizare, control calitate şi siguranţă.
Impact şi beneficii aşteptate
- Decongestionarea traficului greu pe centura veche: Autostrada de centură A0 va prelua traficul de tranzit din jurul Capitalei (în special fluxul de camioane) de pe actualul DNCB, care în prezent se amestecă cu traficul urban. Astfel, Bucureştiul şi zona sa preurbană vor fi ocolite de transportul greu pe distanţe lung, reducându-se aglomeraţia şi poluarea pe arterele existente.
- Reducerea timpului de călătorie între A1 şi A2: Şoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă între Bucureşti-Piteşti (A1) şi Bucureşti-Constanţa (A2), evitând semafoarele de pe vechea şosea de centură. Economia de timp estimată este de zeci de minute (în funcţie de trafic, chiar ore în perioadele de vârf de trafic) pe ruta dintre vestul şi estul ţării. Practic, constănţenii care merg spre A1/Piteşti sau şoferii dinspre Nădlac spre Constanţa nu vor mai fi nevoiţi să intre în Bucureşti, ocolind Capitala şi scurtând considerabil durata drumului.
- Conectivitate regională sporită: Odată cu finalizarea Lotului 3, se închide semi-inelul sudic A0, permiţând legătura directă între autostrăzile A1 şi A2 pe o distanţă de ~51 km. Se creează astfel un coridor de mare viteză continuu între regiuni importante – de exemplu, de la Craiova/Piteşti (sud-vestul ţării) până la Constanţa (litoral) - fără întreruperi. Acest fapt va facilita transportul de mărfuri (inclusiv legătura Europa de Vest – Portul Constanţa) şi mobilitatea persoanelor, cu impact pozitiv asupra economiei (reducerea costurilor de transport, atragerea de investiţii logistice) şi asupra turismului (acces mai rapid către litoral).
- Pe acest lot sunt aşteptate fluxuri de ordinul zecilor de mii de vehicule/zi, predominante fiind vehiculele comerciale de tranzit. Capacitatea autostrăzii asigură fluenţa acestor volume, iar siguranţa rutieră va fi îmbunătăţită faţă de vechea centură (separare de sensuri, noduri denivelate, evitare intersectări la nivel). În plus, locuitorii din zonele Bragadiru – Joiţa vor beneficia de acces mai facil la reţeaua naţională de autostrăzi, stimulând dezvoltarea zonelor preurbane.
