Samoveancă sau Somohaică este numele unui soi de struguri menţionat în cărţile de istorie din anii 1900, cultivat de viticitorii din Tulcea şi Olt. Astăzi, numele nu mai spune nimic, dar istoricii cred că soiul încă există. Doar că şi-a schimbat denumirea. Chiar şi aşa, rădăcinile lui, ca şi solul, au rămas în România. Despre această moştenire viticolă, dar şi despre pariul pe soiurile autohtone, vorbeşte şi Justin Urucu, fondatorul Vinaltus, care pune pe piaţă vinurile Demeter şi Corvus. Misiunea sa e aceea de a duce mai departe o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie.
Şitoaia este un sat cu circa 600 de locuitori. Pentru necunoscători, numele nu spune mare lucru, dar pentru localnicii din comuna Almăj, judeţul Dolj, chiar şi pentru olteni în general, are o semnificaţie istorică.
Aici se aflau plantaţiile de viţă-de-vie ale boierului Barbu Poenaru, despre care se spune că în secolul al XVII-lea l-ar fi sprijinit pe Matei Basarab să urce pe tronul Ţării Româneşti.
În 2010, Justin Urucu a descoperit acest loc şi vechile podgorii. Şi a hotărât să le cumpere. De mult timp încolţise în mintea sa ideea de a avea propria plantaţie şi propria cramă, iar printr-o „conjunctură favorabilă“, visul a prins contur. Şi aşa a luat naştere Vinaltus.
„Lucrurile au fost simple. Decizia şi momentul au fost mai grele. Am început în 2010 achiziţia de terenuri, amplasamentul fiind pe fostele plantaţii cu viţă-de-vie ale boierului Barbu Poenaru, un loc spectaculos prin aşezarea geografică, dar şi prin condiţiile ecologice oferite.“
Este un triunghi magic, între trei ape curgătoare: Jiu, Amaradia şi Almăjel, povesteşte antreprenorul, fondatorul Vinaltus, companie care pune acum pe piaţă vinuri sub branduri precum Demeter şi Corvus. Galla şi Picote sunt alte mărci din portofoliul cramei.
Îşi aminteşte că a fost una dintre cele mai mari provocări profesionale ale vieţii sale, el activând anterior tot în acest domeniu (şi-a construit cariera în cadrul producătorului Vinarte).
Atât apropiaţii, cât şi autorităţile care trebuia să aprobe planul de plantare erau sceptici.
Terenul era extrem de dificil de lucrat, complet acoperit de vegetaţie spontană şi inaccesibil.
„A fost ca o luptă cu bestia“, afirmă antreprenorul. Dar a ţinut neapărat să păstreze forma iniţială a terenului, de la terase la taluzuri şi înclinaţiile, revenind astfel la orografia naturală.
A investit în lucrări mai mult decât a investit în achiziţia terenurilor, dar după doi ani de muncă intensă, zona a fost pregătită pentru plantarea viilor şi pentru a-şi arăta potenţialul viticol şi enologic.
Şi acum, la 15 ani de la primii paşi pe pământurile olteneşti, Justin Urucu crede că oricine are puterea să persevereze poate realiza ce-şi propune.
El a transformat toată experienţa şi toate cunoştinţele acumulate în zeci de ani într-un proiect concret, regăsindu-se în cuvintele din Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry: „Se vede clar numai cu inima. Miezul lucrurilor este invizibil ochilor“.
Aşa a ajuns să aibă astăzi o mică plantaţie de aproape nouă hectare.
„Pe 70% din totalul suprafeţei am cultivat soiuri româneşti. Este unul dintre pariurile mele legate de vinul produs în România“, subliniază Justin Urucu.
În plus, spune că este norocos că are un mozaic de tipuri de sol, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime. Asta îi oferă enologului posibilitatea de a aplica metode diferite de management în vederea obţinerii diversităţii şi, mai ales, a caracteristicii locale.
„Asta este, de fapt, ceea ce mă interesează: să imprim vinurilor mele această amprentă locală, să fie diferite de oricare altele.“
Pentru a dezvolta prima gamă de vinuri, a făcut nenumărate teste, atât în vie, cât şi în cramă, un proces care continuă şi astăzi. „Fiecare an are propria lui personalitate, şi poate tocmai de aceea vinul e atât de fascinant“, spune el.
Prima selecţie a fost gata în 2021, în plină pandemie, un context dificil, susţine acesta.
Înainte ca vinul să ajungă într-o sticlă pe care stă scris numele Demeter – prima gamă a producătorului, a fost un drum lung, pentru că, dincolo de turnarea licorii lui Bachus în recipient, fondatorul voia ca rezultatul să aibă o rezonanţă puternică.
Numele este inspirat de zeiţa pământului şi a recoltelor din mitologia greacă, dar duce cu gândul şi la Sfântul Dumitru, care este protectorul zonei Craiovei, iar bunicii lui Justin purtau acest nume.
Apoi, a urmat gama Corvus, „o gamă inovativă şi inteligentă“, spune viticultorul, iar licorile rezultate sunt obţinute exclusiv din soiuri româneşti, tocmai pentru a arăta imensul lor potenţial.
„Corvus este legat de abordarea specifică corbilor, păsări agile, creative şi organizate, cu trăsături asemănătoare oamenilor.“
Justin Urucu adaugă că şi-a dorit să îmbine tradiţia cu modernitatea. A vrut aşadar să păstreze valorile autentice ale viticulturii româneşti, dar să le exprime prin tehnici actuale şi prin vinuri contemporane.
„Suntem un popor care a produs şi a consumat vin din timpuri străvechi. Eu am reuşit să mă dezvolt ca enolog şi să adaptez tehnici moderne în toate cramele în care profesez sau am profesat. Fac asta de peste un sfert de secol, de 26 de ani, de când am absolvit facultatea. Acum sunt pe deplin satisfăcut, pentru că am reuşit să fac vin aşa cum vreau eu, în propria cramă“, a precizat el.
În 2018, antreprenorul a început construcţia cramei, o cramă mică, proiectată pentru a putea prelucra struguri de pe o suprafaţă de până la 20 de hectare.
Anul următor a vinificat pentru prima dată în crama proprie. Iar în 2023 a finalizat lucrările de construcţie şi dotare, inclusiv o sală cochetă de degustare, conform datelor de pe platforma de specialitate crameromania.ro.
În prezent, Justin Urucu îşi concentrează atenţia pe dezvoltarea zonei de ospitalitate. Există tot mai multe cereri pentru evenimente private, dar şi pentru turism vitivinicol.
„Aceasta este provocarea următorilor ani: să creez o infrastructură care să ofere experienţe atractive pentru toţi cei interesaţi, indiferent de vârstă sau statut.“
În România sunt circa 500 de crame, mai mici sau mai mari, iar antreprenorul crede că mai e loc pe piaţă, mai ales pentru cei care respectă profesiile de viticultor şi de enolog, pentru că „acestea sunt investiţii pentru generaţiile următoare“.
Justin Urucu fondator, Vinaltus: „Suntem un popor care a produs şi a consumat vin din timpuri străvechi. Eu am reuşit să mă dezvolt ca enolog şi să adaptez tehnici moderne în toate cramele în care profesez sau am profesat. Fac asta de peste un sfert de secol, de 26 de ani, de când am absolvit facultatea. Acum sunt pe deplin satisfăcut, pentru că am reuşit să fac vin aşa cum vreau eu, în propria cramă“.
