Vara aceasta, în meniurile mai tuturor cafenelelor din Bucureşti a crescut în popularitate o băutură tot mai des aleasă de cei care au obiceiul de a-şi trezi papilele gustative cu o licoare de dimineaţă. Este vorba despre matcha, noua vedetă din localurile cu cafea de specialitate – şi nu numai. Ce stă la baza acestei noi fascinaţii, ce o face specială şi ce alte sortimente par a veni puternic din urmă?
Tradiţia sutelor de ani în care matcha a fost preparată în Japonia ca parte din ceremonia ceaiului spune că pudra de ceai verde se amestecă cu apă fierbinte folosind un „chasen“ – un pămătuf dintr-o singură tulpină de bambus, creat special pentru acest ritual.
„În România, băutura s-a popularizat mai ales în forma ei preparată cu lapte, care are la bază acelaşi mix de pudră de matcha şi apă fierbinte, peste care se adaugă lapte cald. Cam cum se întâmplă la un cappuccino sau un latte“, spun reprezentanţii Ototo, reţea de magazine cunoscute în special pentru selecţia de branduri sustenabile din diferite domenii, dar şi pentru componenta de cafenea din fiecare punct de vânzare.
Denumirea ingredientului care stă la baza acestei băuturi-vedetă este rezultatul combinaţiei dintre elementele japoneze „ma“, care înseamnă „pudră“, şi „cha“, însemnând „ceai“. Este aşadar vorba despre un ceai verde fin măcinat obţinut din frunze fragede de ceai cultivate la umbră.
„Îşi are originile în China antică, unde călugării îl considerau elixir al sănătăţii şi suport pentru meditaţie. În 1181, călugărul Eisai a adus în Japonia seminţele de ceai şi cunoştinţele despre cultivarea lui, iar apoi generaţii de maeştri au transformat matcha în unul dintre simbolurile culturii japoneze, prin ceremonia ceaiului“, se arată într-un material publicat pe site-ul Ototo.
Matcha a devenit populară în ziua de astăzi şi datorită abundenţei de antioxidanţi şi L-teanină (aminoacid prezent în toate tipurile de ceai), considerându-se că susţine detoxifierea, metabolismul, concentrarea şi starea de calm, în timp ce sprijină şi imunitatea.
„Cred că interesul pentru matcha vine din dorinţa oamenilor de a găsi o alternativă echilibrată la cafea, dar care să ofere energie constantă. Spre deosebire de cafea, matcha nu aduce acel «crash» (val de energie – n. red.) de după cafeină, iar acest lucru se aliniază şi cu interesul tot mai mare pentru wellness (stare de bine – trad.) şi alimentaţie funcţională“, spune Andreea Rusu, head of marketing la Meron, reţea autohtonă de cafenele fondată în Cluj-Napoca de antreprenorul Bogdan Ciocian în anul 2015.
În localurile Meron, reţeta este adaptată în funcţie de sortimentele de băuturi pe bază de matcha din meniu. Clienţii au de ales între matcha latte, iced matcha latte şi iced matcha tonic. Băuturi ca acestea atrag tot mai multă atenţie în România, echipa Meron spunând că a observat o creştere considerabilă a cererii pentru aceste formule pe bază de matcha în toate cafenelele sub acest nume. Asta înseamnă că interesul este în creştere nu doar în Bucureşti, ci în toată ţara, deoarece Meron, pornind din Cluj-Napoca, şi-a întins aripile până în oraşe ca Satu Mare, Oradea, Zalău, Târgu-Mureş, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa şi Sibiu, ajungând chiar şi în Budapesta. Peste tot, clienţii par a fi fost cuceriţi de noua senzaţie, chiar dacă nu se poate spune – cel puţin deocamdată - că matcha este noul cappuccino, campionul nedetronat când vine vorba de alegerile celor mai mulţi consumatori. Este şi cazul Ototo.
„(Matcha – n. red.) este cu siguranţă o băutură comandată foarte frecvent în cafenelele noastre şi sunt mulţi clienţi recurenţi care o aleg, atât în cafenele, cât şi pe shop-ul nostru online, unde matcha e lună de lună bestseller. Nu vedem însă un trend în care matcha ia locul cafelei, e totuşi mic procentul de oameni care au renunţat la cafea pentru matcha; mai mare este însă procentul celor care au renunţat la a doua cafea şi aleg în schimb matcha când au nevoie de acel extraboost de energie mai spre după-amiază“, spun reprezentanţii magazinelor Ototo.
Pentru ca efectele acestei băuturi să fie însă benefice, este obligatoriu ca ingredientele să fie de cea mai bună calitate.
„O matcha perfectă se recunoaşte după prospeţimea pudrei, după culoarea verde intens şi textura fină. Crema de lapte joacă şi ea un rol extrem de important“, subliniază Andreea Rusu.
La Meron, se foloseşte matcha prelucrată în Kohata, Prefectura Uji, Japonia.
Cu o materie primă de calitate şi câteva tehnici bine stăpânite, matcha poate fi un deliciu şi dacă este preparată acasă, nu neapărat în barurile cafenelelor de specialitate.
„Dacă alegi o pudră de calitate şi respecţi câteva detalii, poţi obţine o băutură foarte bună chiar şi acasă. Totuşi, într-un coffee shop (cafenea – trad.) intervin factori precum atmosfera, ustensilele, experienţa de barista, elemente care fac ca băutura să fie percepută şi trăită ca o experienţă completă.“
Ototo propune o reţetă de matcha care poate fi preparată acasă, conform ritualului autentic japonez, necesare fiind câteva „ingrediente“: o pudră de matcha premium din plante de ceai crescute organic în Japonia, un pămătuf din bambus (chasen), o linguriţă şi un bol suficient de mare pentru a permite amestecarea energică fără a vărsa lichidul. În sezonul rece, se preferă bolurile mai înalte, cu pereţi groşi, pentru a păstra căldura. Vara, se folosesc boluri cu pereţi subţiri, care oferă senzaţia de răcorire. Pentru curajoşi, există kituri de start cu tot ce este necesar pentru a începe experimentele cu matcha acasă.
„În ultimii ani, am văzut în România o creştere continuă a numărului de oameni care sunt interesaţi de un stil de viaţă sănătos, de un echilibru pentru corp şi minte - e realitatea care a inspirat încă din 2021 conceptul Ototo, un magazin cu alternative sustenabile şi sănătoase pentru fiecare zi. În aceşti ani, au fost tot felul de variante sănătoase descoperite în această comunitate, care s-au popularizat repede şi au devenit trenduri: superfoods, kombucha şi, acum, matcha“, spun reprezentanţii Ototo.
Dincolo de beneficiile băuturii, matcha este o alternativă şi pentru cei care îşi doresc ceva cu mai puţină cofeină, având un efect de relaxare care balansează energia resimţită de la teină, datorită aminoacidului numit L-teanină.
„Un alt factor care contribuie la popularitatea matcha e că mulţi influenceri au început să vorbească despre ea cam în acelaşi timp şi au creat un sentiment de curiozitate în rândul celor care nu au încercat şi un sentiment de validare pentru cei care erau deja fani.“
În cafenelele Ototo, se pot comanda matcha latte, inclusiv cu alternative de lapte vegetal, şi matcha în combinaţii cu băuturi reci, cum ar fi apă tonică sau o soda naturală cu yuzu, un alt ingredient japonez care a devenit tot mai popular în ultimul an.
„În cafenelele noastre, servim matcha de la partenerii noştri de la MiSA Vienna, un business de familie deschis de un cuplu cu superpasiune de-o viaţă pentru ceaiuri şi pentru sustenabilitate, care lucrează direct cu producători mici din Japonia, alături de care dezvoltă relaţii de lungă durată.“
Desigur, inovaţiile nu au stat departe nici de această specialitate din meniurile cafenelelor, astfel că, de pildă, cofetăria MaraMura a lansat recent Tiramisu matcha latte, adică o felie de tiramisu aşezată apoteotic peste un pahar de matcha. Iar acesta este doar un exemplu.
Este piaţa locală pregătită să ia cu asalt noi trenduri în materie de băuturi? Apetitul pentru noutate este esenţial.
Hojicha, de pildă, este un alt tip de băutură pe bază de ceai verde, care a câştigat deja teren pe pieţele internaţionale.
„Hojicha se găseşte deja de un an la Ototo Matcha Bar, un concept dedicat băuturilor pe bază de ceai, care e deschis în toate weekendurile la unitatea noastră din Calea Victoriei 153, la etajul al doilea. E un concept dezvoltat alături de partenerii de la MiSA Viena, primul de acest tip din oraş, unde servim doar băuturi pe bază de matcha, hojicha şi ceaiuri rare.“
Important de menţionat este că hojicha, fiind produsă din nervurile frunzelor de ceai verde, are semnificativ mai puţină cofeină decât matcha, ceea ce ar putea fi un minus pentru unii, dar un plus pentru cei care nu-şi doresc cofeină. „Pe cei care nu au încercat-o încă şi vor să fie înaintea trendului, îi aşteptăm la matcha bar!“
Un interes crescut se vede deja şi pentru băuturi precum cold brew, cold brew tonic, nitro cascara şi nitro cold brew, care au cucerit o parte a publicului în sezonul cald, spun reprezentanţii Meron. Iar lista nu se opreşte aici.
„Vedem că apar mai multe variante de latte-uri care au în compoziţie ingrediente sănătoase - cum e turmeric latte-ul, de exemplu, ales pentru proprietăţile sale antioxidante şi antiinflamatorii. Ne aşteptăm să se popularizeze şi aici în curând băuturile cu adaptogeni – ciuperci sau ashwagandha, deja populare în marile oraşe ale lumii“, spun cei de la Ototo.
De asemenea, sunt în creştere alternativele sănătoase la băuturile carbogazoase cu zahăr, precum kombucha, apa de cocos sau sodas prebiotice.
Preferinţele şi tendinţele se schimbă. Pregătiţi pentru noutăţi?
Cum prepari o băutură pe bază de matcha acasă?
♦ Înmoaie pămătuful de matcha în apă caldă, timp de 30 de minute, înainte de prima utilizare!
♦ Toarnă apă fierbinte în bolul de matcha, las-o câteva secunde, apoi goleşte-l şi şterge-l!
♦ Pune două linguriţe de pudră de ceai verde matcha, trecând-o printr-o sită fină, pentru a elimina cocoloaşele!
♦ Toarnă încet 65 de mililitri de apă la 80 de grade Celsius, preferabil în jurul pudrei, nu direct peste ea!
♦ Amestecă în formă de W sau M, până obţii o spumă fină! La final, amestecă doar stratul superior! Încheie cu o mişcare circulară şi ridică uşor pămătuful din mijlocul bolului!
Sursa: www.ototo.ro
