După Afaceri

Bucovina ascunde peisaje demne de poveste, mănăstiri rupte din rai şi bucate care îţi lasă gura apă, doar gândindu-te la ele. Cele trei ingrediente i-au convins pe doi antreprenori să dezvolte un chalet în zonă, perfect integrat cu natura

05 mar 2018 6216 afişări de Cristina Rosca
Din aceeaşi categorie

Bucovina este cel mai bine cunoscută pentru mănăstirile sale rupte din rai, şi nu degeaba. Mihai Eminescu a denumit Putna „Ierusalimul neamului românesc“, iar biserica mănăstirii Voroneţ este supranumită „Capela Sixtină a Estului“ pentru fresca Judecăţii de Apoi care a fost pictată cu pigmentul albastru de Voroneţ. Acesta are în spate o reţetă secretă al cărui element de bază este mineralul azurit. Sau cel puţin aşa spune legenda. Cele două nu sunt însă singurele bijuterii artistice şi centre religioase din zonă, opt mănăstiri cu istorie de sute de ani fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO. Alături de acestea, aceeaşi Bucovină ascunde peisaje demne de poveste şi bucate care îţi lasă gura apă, doar gândindu-te la ele.

 

Pe istoria locului, pe farmecul naturii şi pe aromele bucătăriei locale au pariat şi doi antreprenori locali când au decis să dezvolte un chalet în zona Valea Putnei, pe drumul care porneşte din Câmpulung Moldovenesc spre Vatra Dornei.

Mihaela şi Florin Irimescu şi-au dorit o pensiune cu aspect contemporan, dar cu materiale din zonă, adică piatră, fier forjat şi lemn, şi mai ales lemn recuperat din bordeie şi grajduri vechi. Proiectul arhitectural a fost realizat de Ciprian Hison din Suceava, însă antreprenorii s-au implicat constant în creionarea lui. „Cea mai mare provocare a venit după finalizarea proiectului de arhitectură, şi anume, la partea de amenajare. Vorbim despre găsirea meşterilor locali şi a obiectelelor unice pentru decor“, povestesc antreprenorii. Designul interior este gândit de Mihaela Irimescu şi de soţul său. S-au lăsat inspiraţi de stilul rustic, tradiţional, unul cald şi intim, unde nuanţele şi texturile te duc cu gândul la natură, povesteşte ea.

„Atât mobilierul, cât şi decoraţiunile cu personalitate vin în completarea accentelor naturale.“ De exemplu, obiectele vechi achi­ziţionate de la un colecţionar local au fost recondiţionate şi dintr-un pod au ajuns în chalet-ul Bio Valeputna. „Vorbim de lăzile de zestre vechi de peste 100 de ani care acum sunt pe post de măsuţe de living.“ Sunt piese care au prins o nouă viaţă. O ladă veche a fost transformată în consolă, un blidar vechi din lemn, un răcitor ca pe vremuri, un cuier mai aparte, o capcană de urs transformată în corp de iluminat sunt doar câteva dintre obiectele care au fost reinterpretate.

„Am încercat să punem în valoare elemente din tradiţia locală, cum ar fi pereţii valuriţi, asemănători celor din lut, covoarele care sunt făcute de mână de către o localnică, cu lână provenită din zonă, şi corpurile de iluminat realizate din fier forjat.“ Mihaela Irimescu afirmă că toate aceste lucruri, poate de mulţi desconsiderate, fac parte din moştenirea noastră culturală „şi ne bucurăm că am putut să le punem în altă lumină, să le poată admira şi alţii.“

Lucrările de construcţie la Bio Valeputna au demarat în aprilie 2014 şi au fost finalizate în decembrie 2015. Antreprenorii spun că povestea Bio Valeputna a început odată cu dorinţa de a concepe o pensiune autentică, tradiţională, dar reinterpretată într-o manieră actuală.

„Pensiunea se închiriază integral. Punem la dispoziţie 12 locuri de cazare, respectiv patru camere cu pat matrimonial şi două twin, fiecare cu baie privată.“

Camerele au vedere la râu sau la munte, fiind situate la parter, pe când la etaj există un spaţiu deschis cu living şi bucătărie. „Livingul mare, cu şemineu, este ideal pentru relaxare şi îi invită pe cei care îi trec pragul într-o altă eră, idilică, cu poveşti la gura sobei.“ Pentru a completa peisajul, cei doi antreprenori au ales montarea unor ferestre generoase, care să permită luminii naturale să inunde interiorul. Mai mult, datorită acestui element, „încăperile le simţi ca fiind mai plăcute, mai aerisite graţie peisajelor din jur.“

Bucătăria este comună, la fel şi zona de luat masa de la interior şi de la exterior. Mai mult, fondatorii colaborează cu o bucă­tăreasă din zonă pe care o descriu ca fiind foarte iscusită. „Meniul cuprinde mâncăruri tradiţionale, majoritatea având la bază păstrăvul.“

Acest lucru nu este o alegere întâm­plătoare, Mihaela şi Florin Irimescu fiind deja cunoscători ai zonei şi ai acestui tip de peşte dat fiind că cei doi sunt implicaţi şi într-un business în domeniu.

„Suntem o companie antreprenorială românească, cu acţionariat 100% local. Am deschis iniţial în Vale Putna o fabrică de procesare a păstrăvului afumat.“ Unitatea de producţie a fost construită cu fonduri europene şi duce mai departe tradiţia locală de prelucrare a păstravului prin afumare, potrivit Mihaelei Irimescu. Peştele este procesat conform unor reţete vechi, cum ar fi păstrăvul afumat cu fum natural de fag şi conuri de brad, învelit în cetină de brad legat în harzob de răchită.

Pensiunea Bio Valeputna se află pe Valea Castelului, o zonă încărcată de istorie şi plină de poveşti despre Castelul Regal de Vânătoare. Aici a fost făcută prima cobză de păstrav afumat cu ocazia încoronării Regelui Mihai, povesteşte antreprenoarea. „Ne-am îndrăgostit de acest loc şi am vrut să facem ceva demn de istoria locului, să spunem povestea Văii Castelului, a oamenilor ce trăiesc acolo, a tradiţiilor, poate uitate.“ Numele pensiunii vine de la denumirea austriacă a satului Valea Putnei, nume ce a fost găsit în documente istorice.

Chalet-ul Bio Valeputna a fost ridicat cu fonduri europene, iar valoarea proiectului a fost de 120.000 de euro din care 85% a fost finanţat de UE. Următorul pas pe lista de priorităţi a antreprenorilor îl reprezintă construirea unui restaurant care să devină un reper în zonă. Ei nu oferă însă mai multe detalii. Anual, pensiunea primeşte 5.000 de tu­rişti, iar numărul este în creştere, spune Mihaela Irimescu. Dintre aceştia, peste 15% vin din afara graniţelor ţării, din Regatul Unit, Israel, Austria, Germania, dar şi din destinaţii mai îndepărtate precum Australia sau SUA.

„Aici poţi descoperi istoria locului, dar şi a pensiunii unde fiecare parte a mobilierului are o poveste de spus.“ Mai mult, după cum povesteam şi iniţial, chalet-ul este amplasat în inima unei regiuni turistice al cărei potenţial este comparabil cu al unei ţări întregi. Şi Mihaela Irimescu afirmă că în zonă pot fi practicate diverse activităţi de agrement, precum schi, ciclism şi pescuit. Staţiunea Gura Humorului se află la 49 de kilometri de Bio Valeputna, iar Câmpulung Moldovenesc este la 18 kilometri. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Inter­naţional Suceava, care se dezvoltă odată cu turismul local şi odată ce companiile aeriene încep să se uite şi la alte zone în afara Capitalei.

Dintre obiectivele turistice de interes din zonă, antreprenoarea aminteşte Cas­cada Cailor, Muzeul Arta Lemnului din Câmpu­lung Moldovenesc, Mănăstirea Moldoviţa, Mocăniţa Huţulca gata de plimbare, Muzeul Satului Bucovinean şi Rezervaţia Pietrele Doamnei.

„Cei pasionaţi de natură şi de ciclism pot opta pentru plimbări prin pădure, pe traseele montane din codrii Seculari Giumalău, Munţii Rarău sau Giumalău.“

Pescuitul este şi el pe lista de opţiuni, deoarece în zonă se află cea mai veche păstrăvărie din ţară, înfiinţată „acum mult timp de austrieci“. Iar la şemineul din grădină se află o afumătoare unde se poate observa cum se pregăteşte păstrăvul şi cum se realizează o cobză tradiţională din cetină de brad. Restul e doar un exerciţiu de imaginaţie.