Arts & Design

Noutăţi de la Milano. Ce înseamnă cu adevărat designul? Relaţia dintre trupul nostru şi suprafeţele cu care intrăm în contact este atât de personală, încât designul trebuie abordat ca o extensie a personalităţii

27 mai 2025 81 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Cea de-a 63-a ediţie a Salone del Mobile, cel mai important eveniment al comunităţii de design mondiale, desfăşurat la Milano în perioada 8-13 aprilie, a fost o invitaţie la intimitate, între noi şi tot ceea ce ne înconjoară. Relaţia dintre trupul nostru şi suprafeţele cu care intrăm în contact este atât de personală, încât designul trebuie abordat ca o extensie a personalităţii, nicidecum ca un mediu strict funcţional. Care sunt noutăţile?

Thought for Humans (Gândit pentru oameni) - acesta a fost numele campaniei de comunicare realizată pentru ediţia de anul acesta a Salone del Mobile, care a înregistrat peste 300.000 de vizitatori şi circa 2.100 de expozanţi din 37 de state, un număr record. Artizanul campaniei a fost artistul şi fotograful Bill Durgin din New York, cunoscut pentru deconstrucţia corpului uman în cadrul lucrărilor sale.

„Lucrările fotografice pentru acest proiect au fost alcătuite cu atenţie la detalii, în încercarea de a surprinde esenţa relaţiei dintre corp, materiale şi lumină. După ani de distanţă fizică, noua campanie sărbătoreşte întoarcerea la atingere, readucând atenţia asupra legăturii dintre corpul uman şi design. Alegerea materialelor folosite - lemn, metal, ţesătură şi bioplastic - nu este aleatorie, ci profund legată de valorile Salone del Mobile“, a spus Bill Durgin.

Potrivit acestuia, în materie de design, esenţială este înţelegerea faptului că tot ceea ce ne înconjoară este proiectat de cineva pentru cineva. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie. Designul de azi nu ar mai trebui să lase loc de „tăceri“ impersonale.

„Designul excelent nu este doar plăcut din punct de vedere estetic, ci aduce bucurie interacţiunilor noastre zilnice, deplasării prin spaţii, pregătirii micului dejun, muncii sau şederii în jurul unei mese cu familia. Proiectând mobilier, am învăţat cum designerii studiază corpul uman, mişcările, abilităţile şi posturile noastre, toate pentru a ne face viaţa mai uşoară. Designul este înrădăcinat în anatomia umană şi se hrăneşte din interacţiunea continuă cu aceasta“, a mai spus artistul.

Iar Salone del Mobile a „livrat“ conform acestui crez câteva apariţii care merită trecute în revistă.

Un lucru care a atras atenţia a fost „joaca“ designerilor cu transparenţa hârtiei, pentru a crea obiecte de iluminat. Jocul în sine a fost abordat de artişti ca modalitate de conectare cu spaţiul extern şi de înţelegere a acestuia. Astfel, unii designeri chiar au subliniat importanţa promovării de interacţiuni, de contacte directe cu obiectele de design, într-o lume în care cea mai mare parte a interacţiunilor se desfăşoară prin intermediul ecranelor.

„În lumea de astăzi, avem din ce în ce mai puţine oportunităţi de a manipula lucrurile. Copiii care locuiesc în Paris s-ar putea să nu mai aibă nici măcar ocazia de a săpa o groapă în pământ, care este un mod important de a învăţa despre viaţă. Aşa că am făcut asta ca o modalitate de a le arăta oamenilor cum să se implice din nou“, a spus Erwan Bouroullec, designer francez citat de publicaţia canadiană de arhitectură şi design AZURE.

Între timp, obsesia pentru anii 1970 a continuat să inspire schemele de culori ale multor producători - tonurile portocalii au dominat, dar, ocazional, verdele avocado a fost, de asemenea, prezent. Au fost prezente şi reeditări ale pieselor clasice, mai scrie AZURE.

Totodată, mesele supradimensionate au fost printre obiectele care au captat atenţia la ediţia de anul acesta a Salone del Mobile. Şi, pentru că vorbim de piese emblematice, câteva proiecte speciale merită menţionate.

„Renumitul designer Sam Baron şi-a unit forţele cu Dior pentru a prezenta o colecţie de vaze din sticlă. Continuând colecţia Ode à la nature a Dior, vasele sunt realizate manual prin tehnici italiene, iar fiecare măsoară aproape un metru înălţime. Disponibilă într-o ediţie limitată de opt exemplare, fiecare vază aduce un omagiu formelor naturale, cum ar fi ramurile, florile şi frunzişul, în timp ce reia silueta flaconului original de parfum Miss Dior“, scrie Gagosian, portalul galeriei globale specializate în artă contemporană şi modernă.

Loewe a venit la rândul său cu o serie de ceainice perfecte pentru masa amplă menţionată anterior.

„Casa spaniolă de modă Loewe a venit la Milano cu o ambiţioasă expoziţie de ceainice realizate în colaborare cu 25 de artişti,

designeri şi arhitecţi. Expuse la Palazzo Citterio, variantele Loewe au reinterpretat vizionar umilul ceainic. Colecţia de vase unice a fost însoţită de o colecţie specială de articole pentru casă de la Loewe, cum ar fi suporturi pentru ceai, lumânări pentru ceai, pahare şi, desigur, un amestec de ceai, Fiori e Sapori, creat în parteneriat cu Postcard Teas“, descrie Gagosian.

Dar Salone del Mobile de anul acesta a mai venit cu o noutate, o componentă culturală foarte bine articulată. Cel mai interesant element aici, scrie AZURE, a fost „Library of Light“, un pavilion monumental realizat de designerul britanic Es Devlin, cunoscut mai ales pentru conceperea decorurilor pentru turneele pe stadioane ale lui Beyoncé şi Adele.

„O bibliotecă este o oportunitate de a vedea cum arată lumea din puncte de vedere care nu sunt ale tale şi cred că acest lucru este urgent acum“, a spus Es Devlin. „Pe măsură ce suntem canalizaţi către tot mai multe repetiţii ale propriilor puncte de vedere existente, cred că bibliotecile - şi multiplicitatea ideilor pe care le oferă - devin un serviciu de urgenţă.“

Proiectul său a învăluit o scenă circulară cu rafturi rotunjite, strălucitoare, pline cu mii de cărţi. În acelaşi timp, un ecran subţire, care intersecta practic rafturile, afişa extrase din operele prezentate - şi, simultan, ilumina noi perspective.

„Drama“ a continuat la Muzeul Rondanini Pieta din Milano, unde regizorul Robert Wilson a imaginat un spectacol cu sculptura în marmură (neterminată) a Fecioarei Maria de Michelangelo. El a iluminat opera cu o serie de reflectoare colorate, care se sincronizau cu intonaţiile unei rugăciuni medievale, care era interpretată live de o orchestră.

La rândul său, regizorul italian Paolo Sorrentino, omul care a imaginat la Grande Belleza sau Youth, a creat special pentru ediţia de anul acesta a Salone del Mobile instalaţia La Dolce Attesa (Dulcea aşteptare – n. red.), un „experiment“ care i-a făcut pe cei care au interacţionat cu proiectul să perceapă şi mai bine tensiunea, uneori frica, dar şi uşurarea care intervin - simultan sau pe rând - în procesul aşteptării.

Deloc întâmplător, acest mic rezumat al ediţiei de anul acesta a Salone del Mobile se încheie cu „creaţia“ lui Sorrentino. Până la ediţia din 2026 a evenimentului cheie pentru lumea designului, mai este un an, sperăm, de dulce aşteptare.