Colecţiile de maşini sunt muzee în cel mai adevărat sens al cuvântului, interesul pentru ele, dar mai ales pentru oamenii din spatele lor, fiind justificat pe deplin. Problema este că de cele mai multe ori accesul la astfel de „galerii“ nu este la fel de facil ca în cazul unui muzeu. Puţine colecţii private au o „casă de bilete“, dar spre marele nostru noroc unul dintre cele mai impresionante muzee auto este în Bucureşti. Şi este deschis.
După Afaceri Premium vă scoate la plimbare.
Dacă ar exista un rai al colecţionarilor de maşini clasice... De fapt, el chiar există, iar numele lui e Ţiriac Collection. La mai puţin de jumătate de oră de Bucureşti, tenismanul şi omul de afaceri Ion Ţiriac şi-a clădit un „muzeu“ cu unele dintre cele mai scumpe maşini din lume, unic în Europa. Ţi se taie respiraţia la propriu când, în mijlocul a peste 150 de automobile care sclipesc şi emană eleganţă, îţi dai seama că ai păşit de fapt într-un „sanctuar“ al cailor-putere deghizaţi sub caroserii cu design fabulos.
Maşini devenite celebre după ce au „jucat“ în filme, maşini care au aparţinut unor personalităţi incontestabile, maşini care au făcut carieră la competiţii internaţionale. Te plimbi printre ele şi îţi dai seama că, trecând pe lângă Rolls Royce Phantom V, eşti aproape, de fapt, de automobilul care i-a aparţinut lui Elton John. Nu departe de el este Duesenberg, o maşină americană care i-a aparţinut actorului american Tyrone Power; doar două exemplare ca acest Duesenberg există în lume, dintre care unu singur - cel din Ţiriac Collection - este decapotabil.
Seria de Rolls Royce-uri Phantom stă însă la loc de cinste, galeria din Bucureşti fiind singurul loc din lume unde poate fi găsită această formulă de şase exemplare. Rolls Royce Phantom IV, o maşină din 1952, premiată de mai multe ori pentru eleganţă, i-a aparţinut lui Aga Khan al III-lea, cel de-al 48-lea Imam al comunităţii Nizari Ismaili, iar Rolls Royce Phantom VI a fost cândva condus de una dintre prinţesele Orientului Mijlociu.
Modelul Mercedes Benz SLR Stirling Moss Edition, regăsit de asemenea în expoziţie, a fost maşina patronului circuitului Formula 1, Bernie Ecclestone, iar Ferrari 599 GTO a aparţinut pilotului şi campionului de Formula 1 Felipe Massa.
„Maşinile sunt achiziţionate în licitaţii şi au preţuri cu adevărat inestimabile, mai ales că domnul Ion Ţiriac nu intenţionează să le vândă. Pe fiecare dintre cele noi, achiziţionate direct de la producător, pe tetieră sau pe alte componente ale maşinii, sunt gravate cuvintele «Made especially for mr. Ion Ţiriac»“, spune Vladimir Dincu, ghid al galeriei de maşini.
Cele peste 150 de maşini care tronează pline de graţie în Ţiriac Collection, expoziţia amenajată lângă Bucureşti, nu sunt însă decât o jumătate din colecţia completă a omului de afaceri, care depăşeşte 300 de modele. Ocazional, Ion Ţiriac îşi alege câte un automobil din galerie şi îl scoate la plimbare prin oraş, pentru că maşinile acestea nu sunt doar exponate, ci şi vehicule funcţionale, înscrise în circulaţie. Omul de afaceri poate fi văzut aşadar în oricare dintre piesele de colecţie, cutreierând liniştit Bucureştiul.
În spatele expoziţiei de maşini, există un atelier unde sunt recondiţionate automobilele care au nevoie de „upgrade-uri“ pentru a putea fi utilizate. Acolo sunt dezmembrate şi reasamblate până la ultima piuliţă, înainte de a primi un loc de onoare în galerie.
„Cel mai vechi model din colecţie este Hurtu, din 1899, un model creat de compania cu acelaşi nume, care producea de fapt maşini de cusut. Automobilul arată mai mult ca o caleaşcă şi funcţionează ca o bicicletă motorizată. Cea mai nouă piesă este însă Mercedes S63 AMG este un model care se află aici din 2016 şi nu a fost încă lansat pe piaţă, ci va fi arătat publicului larg abia anul acesta“, mai spune Vladimir Dincu.
Modele similare cu cele expuse în galeria Ţiriac Collection au devenit celebre în pelicule precum seria James Bond, Fast & Furious, serialul Mash sau filmul de animaţie Cars.
Galeria Ţiriac Collection este disponibilă pentru vizite, aşa că cei care vor să inspire o gură de aer impregnat cu savoarea cailor-putere pot vedea în fiecare weekend automobilele expuse.
Mai sunt însă şi alte specii de colecţionari, ale căror „galerii“ de artă nu sunt deschise publicului şi care participă cu bolizii deţinuţi nu doar la scurte plimbări pe străzile asfaltate îndoielnic din Bucureşti, ci la veritabile raliuri.
De exemplu, împătimiţii de astfel de competiţii, dar şi de maşini de epocă, se întâlnesc anual la Monte Carlo, în cadrul unei întreceri de profil.
Gabriel Stanciu este unul dintre cei care participă şi anul acesta la raliul monegasc. Campion naţional la Campionatul de Raliuri de Regularitate cu Vehicule Istorice, Gabriel Stanciu a adunat în colecţia sa până acum aproximativ 40 de maşini clasice, dintre care jumătate sunt deja funcţionale, restul urmând să fie restaurate pentru a putea fi folosite.
Anul acesta participă pentru a şasea oară la Rallye Monte Carlo Historique, un raliu pentru marii piloţi retraşi din activitate, care combină viteza cu regularitatea (păstrarea unei viteze constante pe tot parcursul cursei - n. red.).
„Voi participa cu un Ford Escort MK 2, o maşină proprietate personală, achiziţionată din Grecia, care a aparţinut fostului campion naţional la raliu din Grecia. Preţul ei de vânzare este de circa 50.000-60.000 de euro“, spune Gabriel Stanciu.
O maşină modernă de concurs poate ajunge însă şi la 350.000 de euro. În total, maşinile lui Gabriel Stanciu valorează aproximativ 2 milioane de euro, iar campionul nu se opreşte aici cu achiziţiile, dacă va mai găsi oferte care să-i surâdă. „Am început să colecţionez maşini de epocă acum vreo zece ani, deşi mie mi-au plăcut dintotdeauna maşinile. Am cumpărat din Statele Unite ale Americii, din Canada, Belgia, Franţa, Finlanda, Olanda, Grecia, Italia, chiar şi din România, pentru că ţara noastră a avut un capital automobilistic interesant în trecut. Astăzi, sunt privaţi care deţin maşini valoroase“, povesteşte campionul român de raliu.
România este reprezentată în acest an de şapte echipaje la Raliul Istoric de la Monte Carlo, eveniment care are loc la finalul lunii ianuarie, dintr-un total de 300 de participanţi înscrişi. Maşinile pleacă din mai multe locuri din Europa şi se întâlnesc la final, în oraşul din Monaco. Pentru participanţii români, raliul are o lungime de 2.300 de kilometri, dar nu este o competiţie a nervilor întinşi în sunet de cauciuc fierbinte, ci mai degrabă plăcerea revederii cu membrii unuia dintre cele mai selecte cluburi de colecţionari.
