Dintre toate piesele de design, covorul are o personalitate aparte prin statutul de companion al omului în evoluţia sa. De la obiect central al vieţii domestice, cu rol de izolare termică şi de protecţie, până la piesă de artă, suport de identitate culturală şi simbolism, covorul a trecut prin toate aceste etape şi a devenit mai special cu fiecare tranziţie reuşită.
„Covorul este una dintre cele mai vechi forme de expresie ale omului – un obiect născut din nevoia de confort, dar încărcat de simboluri culturale. Primele covoare despre care există dovezi arheologice şi istorice datează de peste 2.500 de ani, provenind din spaţiul Orientului Mijlociu şi al Asiei Centrale. Acestea erau ţesute manual din lână, iar pe măsură ce oamenii au început să se aşeze şi să dezvolte gospodării, covorul a devenit un element central al vieţii domestice, oferind izolare termică, protecţie şi culoare“, spun reprezentanţii Atelier Kairos, proiect contemporan de design în domeniul covoarelor, fondat de Horia Bercă şi Sorin Urziceanu.
Ideea de călătorie este aproape ţesută în fibra fiecărui covor, iar răspândirea sa globală a urmat rutele comerciale istorice.
„Drumul Mătăsii a fost esenţial în propagarea meşteşugului între Persia, Anatolia, Caucaz, Balcani şi, ulterior, Europa Occidentală. De-a lungul timpului, covorul a trecut din zona strict funcţională în cea decorativă şi apoi artistică, devenind un suport de identitate culturală şi simbolism“, mai spun fondatorii Atelier Kairos.
Covorul, odată cu creşterea gradului de complexitate în realizarea lui, a devenit, în mod evident, şi simbol al statului social.
„Cu timpul, când tehnica de realizare s-a perfecţionat şi modelele au devenit mai elaborate, aceste piese au căpătat şi valenţe decorative şi, totodată, au devenit un simbol al statutului social. Aceste caracteristici s-au păstrat până în secolele trecute, când, datorită industrializării, covoarele au ajuns obiecte obişnuite în casele oamenilor. Cu toate acestea, cele din materiale naturale, în special cele lucrate manual, îşi păstrează valoarea ridicată şi rolul de obiect cu înalte calităţi decorative“, explică Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love România, platformă online care identifică, restaurează şi vinde covoare tradiţionale româneşti.
„Noi recuperăm şi recondiţionăm covoare vechi româneşti“, spune ea.
Majoritatea sunt din lână, unele dintre ele, cele foarte vechi, pe urzeală tot de lână sau din cânepă, în timp ce acelea realizate începând cu jumătatea secolului trecut sunt pe urzeală de bumbac.
„Lâna este un material natural extrem de durabil, elastic şi rezistent la uzură, murdărie şi foc, astfel încât covoarele din lână îşi păstrează forma, culoarea şi frumuseţea timp de zeci de ani, fiind transmise din generaţie în generaţie. Avem în colecţie şi unele care depăşesc 100 de ani, fiind în stare excelentă, ceea ce demonstrează atributele acestui material“, mai spune Alina Mitrică.
Intersecţia dintre meşteşug şi inserţia atentă de contemporaneitate elevează covorul la nivelul de obiect de design, un manifest tactil şi vizual, spun oficialii Atelier Kairos. De altfel, nu este deloc neobişnuit ca astfel de piese să părăsească podelele, de exemplu, şi să fie expuse pe pereţi, ca nişte tablouri.
„În momentul în care intervin intenţia artistică, conceptul şi designul de autor, alături de meşteşugul artizanilor perfecţionat de-a lungul secolelor, covorul depăşeşte rolul de obiect utilitar şi devine un obiect de design – un manifest vizual şi tactil. În cadrul Atelier Kairos privim covorul ca pe o punte de legătură între meşteşug şi artă contemporană.“
Din această perspectivă, covorul poate fi expus şi pe perete, asemenea unui tablou textil, pentru a valorifica textura, adâncimea şi gestul manual din spatele fiecărei lucrări, adaugă reprezentanţii Kairos.
„De asemenea credem că evoluţia covorului ca obiect de design merge şi spre reîntoarcerea la materiale naturale şi tehnici manuale, într-un context dominat de producţie în masă.“
Atelier Kairos îşi lucrează piesele în materiale naturale: lână, mătase naturală sau cânepă.
„Materialul principal folosit în realizarea covoarelor Atelier Kairos este lâna tibetană, provenită de la oi crescute în Podişul Tibet, la altitudini de peste 4.000 de metri, fapt ce îi conferă rezistenţă, durabilitate şi o textură moale, care răspunde celor mai exigente cerinţe estetice şi tactile.“ Inserţiile de mătase naturală sau cânepă adaugă un contrast subtil de luciu şi densitate, transformând fiecare piesă într-o experienţă senzorială unică.
Toate covoarele Atelier Kairos sunt ţesute manual în tehnica hand-knotted, cu densităţi variabile menite să creeze relief şi profunzime.
„Procesul de creaţie începe mereu de la o idee – o poveste culturală, un simbol, o emoţie vizuală, transpusă în desen prin colaborări cu designeri, arhitecţi sau artişti. Rezultatul este un dialog între design şi meşteşug, o piesă atemporală în care imperfecţiunea lucrului manual devine parte din frumuseţea şi autenticitatea obiectului.“
În cazul covoarelor recuperate de Alina Mitrică, modelele ascund geografii întregi. „În ceea ce priveşte modelele, acestea corespund zonei geografice din care provin şi perioadei când au fost realizate. Avem covoare cu model simplu, în două culori sau uni, care se potrivesc unui decor minimalist sau clasic, dar şi unele cu model elaborat, floral sau geometric, cu peste 20-30 de culori diferite şi o multitudine de elemente.“
Acestea din urmă sunt obiecte cu ridicat caracter decorativ, reprezentând, de cele mai multe ori, elementul central al unei case, spune fondatoarea Made With Love România.
Ca tendinţă, revenirea la naturaleţe este una dintre cele mai puternice mişcări remarcate în ultima perioadă după ani de industrializare masivă.
„Am observat în preferinţele clienţilor o dorinţă de autenticitate, naturaleţe şi conexiune emoţională cu obiectele din jur. Putem vorbi aşadar de câteva direcţii clare: revenirea la naturaleţe – lână nepigmentată, tonuri pământii, texturi brute, forme organice şi neregulate, care se desprind de geometria tradiţională a covorului dreptunghiular -, accente artistice – covoare care spun o poveste, inspirate din artă, mitologie sau cultură locală - şi, nu în ultimul rând, sustenabilitate. Clienţii devin tot mai conştienţi de provenienţa materialelor şi de etica din spatele procesului de producţie“, spun fondatorii Atelier Kairos.
Dar revenirea aceasta la „inocenţă“ nu este scutită de provocări, atrage atenţia fondatoarea Made With Love România, pentru că anii sălbatici de industrializare aproape au rupt firele cu modul autentic de a face lucrurile.
„Tot ca tendinţă, de astă dată nu cu conotaţie pozitivă, amintesc de numărul tot mai mic de covoare lucrate manual, deoarece sunt din ce în ce mai puţin artizani şi ateliere care să ducă tradiţia ţesutului mai departe.“
Conştientizarea faptului că acest meşteşug e pe cale de dispariţie la noi în tară este foarte importantă, nu doar din punct de vedere practic, ci şi cultural - ţeserea covoarelor fiind o îndeletnicire tradiţională străveche pe teritoriul României, spune Alina Mitrică.
Dar, din fericire, distanţa se poate recupera, fie prin eforturile unor artizani contemporani, aşa cum este cazul Atelier Kairos, fie prin activitatea aproape arheologică, de identificare şi recuperare, pe care o depun antreprenori precum Andreea Mitrică.
Firele rezistă şi, încet-încet, creează alte fire şi poveşti despre oameni şi covoarele lor.
Horia Bercă şi Sorin Urziceanu, fondatorii Atelier Kairos, proiect contemporan de design în domeniul covoarelor: „Am observat în preferinţele clienţilor o dorinţă de autenticitate, naturaleţe şi conexiune emoţională cu obiectele din jur. Putem vorbi aşadar de câteva direcţii clare: revenirea la naturaleţe – lână nepigmentată, tonuri pământii, texturi brute, forme organice şi neregulate, care se desprind de geometria tradiţională a covorului dreptunghiular –, accente artistice – covoare care spun o poveste, inspirate din artă, mitologie sau cultură locală – şi, nu în ultimul rând, sustenabilitate.
Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love România: „Lâna este un material natural extrem de durabil, elastic şi rezistent la uzură, murdărie şi foc, astfel încât covoarele din lână îşi păstrează forma, culoarea şi frumuseţea timp de zeci de ani, fiind transmise din generaţie în generaţie. Avem în colecţie şi unele care depăşesc 100 de ani, fiind în stare excelentă, ceea ce demonstrează atributele acestui material“.
