Cea de-a 64-a ediţie a Salonului de Mobilă de la Milano, cel mai cunoscut eveniment dedicat designului la nivel mondial, a fost o invitaţie la apropiere într-un context mai scindat ca niciodată. Recordul de vizitatori pe care salonul l-a avut anul acesta este o dovadă în sine că lumea are nevoie şi de alte subiecte de conversaţie decât cele oferite în general de geopolitică sau de ordini economice din ce în ce mai complicate.
„Pe fondul instabilităţii geopolitice şi al evoluţiei cererii, Salone del Mobile Milano a confirmat capacitatea industriei de a-şi menţine poziţia, căutând noi pieţe, noi modele de afaceri şi noi forme de design“, spun reprezentanţii evenimentului care a avut loc în perioada 21-26 aprilie.
Ediţia din acest an a înregistrat 316.342 de vizitatori din 167 de ţări diferite, consolidându-şi poziţia de referinţă internaţională pentru sector.
„Într-un an marcat de pieţe instabile şi de o complexitate internaţională în creştere, evenimentul a rezistat testului prezentului cu o ofertă care combină puterea industrială, calitatea designului, conţinutul cultural şi noi oportunităţi de afaceri. Procentul vizitatorilor profesionişti internaţionali a depăşit simplele cifre de prezenţă: a confirmat Salone ca o pârghie concretă de internaţionalizare, networking şi dezvoltare a afacerilor.“
Anul acesta, Salone del Mobile Milano a fost o enciclopedie de 1.900 de branduri, din 32 de state, iar ca număr de vizitatori, cel mai numeros public a fost cel venit tocmai din China.
„Evenimentele anuale (organizate sub umbrela Salone del Mobile Milano – n. red.) oferă o viziune amplă asupra stilului de viaţă contemporan. Mobilierul, accesoriile pentru casă, spaţiile de lucru şi soluţiile interdisciplinare se împletesc într-un peisaj de design în care calitatea industrială, cercetarea materialelor, flexibilitatea utilizării şi sustenabilitatea redefinesc gramatica spaţiului. Vorbim de o naraţiune care acoperă spaţiul domestic, locul de muncă şi mediile hibride, conectând funcţionalitatea, identitatea şi cultura designului.“
Ca o trecere în revistă, publicaţia Wallpaper notează patru tendinţe care s-au evidenţiat în cadrul ediţiei de anul acesta a Salonului. „Pufoşenia ori moliciunea extremă şi abordarea axată pe confort a pieselor tapiţate, pe care le-am tot văzut în ultimii ani, au fost categoric transformate în 2026 de elementele lăcuite inserate în canapele.“
Visionnaire, Minotti, Molteni & C şi Living Divani s-au alăturat cu toţii acestui nou val de mobilier de relaxare excepţional. Este vorba despre canapele care domină spaţiul prin geometriile lor complexe - nu mai e doar despre modularitate, ci despre un concept mai amplu, în care elementele sunt dispuse în dialog unele cu altele, prin intermediul unor sisteme care aduc în prim-plan materiale, suprafeţe şi culori, notează publicaţia menţionată.
O altă tendinţă este legată de masa de sufragerie, care nu mai este doar o piesă de mobilier funcţională, ci este acum menită să dea tonul estetic al încăperii, ocupând spaţiul cu structuri creative care îi susţin blatul.
„Mai departe, lumea designului este de câţiva ani fascinată de scaunele tubulare, iar Salone del Mobile 2026 a confirmat că acest stil este aici pentru a rămâne. Scaunele au fost prezente atât la târg, cât şi în tot oraşul, sub forma unor modele noi, dar şi a unor reeditări ale modelelor originale, îmbinând un sentiment de nostalgie pentru ideile moderniste cu dorinţa de a inova“, mai scrie Wallpaper.
Apoi, pereţii au devenit cea mai importantă „pânză“ pentru etalarea creativităţii dintr-o casă, iar aceasta este o altă tendinţă. Designerii de la studioul David/Nicolas sunt de mult timp susţinători convinşi ai boiseriei – un tip de lambriu din lemn cu modele complexe, iar în 2026 au transformat studioul lor într-un spaţiu dominat de lemn, pentru a demonstra potenţialul creativ al acestei tehnici. Lambriul a fost folosit nu doar ca material de acoperire a pereţilor, ci şi pentru uşi, dulapuri şi suporturi pentru opere de artă.
Şi tot la capitolul pereţi, cei acoperiţi cu oglinzi ascund de asemenea promisiunea unor interioare extraordinare.
Dar asta nu e tot. Bucătăria şi baia au avut, la rândul lor, spaţii dedicate în cadrul Salonului. „În ceea ce priveşte bucătăria, vedem o viziune integrată şi multisenzorială. Astfel, bucătăriile deschise se îmbină perfect cu spaţiile de zi. Suprafeţele interactive, dar şi plitele cu inducţie ascunse, hotele integrate şi dulapurile înalte care dispar la o simplă apăsare de buton sunt acum în prim-plan. Materialele devin tactile şi ecologice: lemn certificat, ceramică antibacteriană, sticlă laminată reciclată. Culoarea revine în centrul atenţiei, dar într-o notă mai delicată. Minimalismul evoluează - nu mai este rece şi raţional, ci emoţional şi natural, apropiindu-se de conceptul de stare de bine. Tehnologia nu lipseşte nici ea din meniu. Sistemele integrate de automatizare a locuinţei permit controlul iluminatului, al temperaturii, al sistemelor audio şi chiar al scenariilor olfactive, creând adevărate microcosmosuri personalizate, mai spun reprezetanţii Salonului.
„Bucătăriile învaţă de la utilizatori, se adaptează, anticipează şi ascultă. Cu toate acestea, sufletul lor rămâne intact: UNESCO a recunoscut recent bucătăria italiană ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii, confirmând valoarea profundă a bucătăriei ca loc al memoriei, creativităţii şi convivialităţii. Companiile italiene răspund la această recunoaştere prin cercetare şi design conştient: bucătării cu identitate, dar care vorbesc limba globală a inovaţiei.“
Tehnologia este uimitoare. Companiile de top se concentrează pe aparate din ce în ce mai silenţioase, integrate şi autonome. Descoperim frigidere capabile să recunoască alimentele, să sugereze reţete şi să organizeze liste de cumpărături în cloud; dar şi cuptoare inteligente care ajustează setările de gătit în funcţie de tipul alimentelor şi de preferinţele utilizatorului. Nu în ultimul rând, maşinile de spălat vase îşi dozează singure detergentul, se curăţă singure şi îşi alertează utilizatorii atunci când este necesară o intervenţie.
„Eficienţa energetică, acum un standard obligatoriu, este combinată cu o estetică sofisticată şi personalizabilă. Aparatele electrocasnice devin parte a decorului, iar interacţiunea vocală şi interfeţele fără atingere completează o experienţă din ce în ce mai fluidă, elegantă şi personalizată.“
Baia, pe de altă parte, devine un sanctuar.
„Evoluţia acestui spaţiu este determinată de o viziune din ce în ce mai orientată către conceptul de «spa acasă»: spaţii fluide, cabine de duş spectaculoase, nişe încastrate, oglinzi cu spaţiu de depozitare şi un sistem de iluminat stratificat, care modelează atmosfera. Minimalismul capătă o calitate mai caldă, tactilă: finisaje mate, metale periate, tonuri minerale şi pământii, suprafeţe continue din plăci mari, ceramică avansată şi materiale compozite care reduc numărul îmbinărilor şi efortul de întreţinere. Cuvântul cheie este bunăstarea, dar cu o notă foarte practică.“
O altă temă care rescrie priorităţile din design este longevitatea. „Baia, mai mult decât oricare altă cameră, trebuie să reziste trecerii timpului şi schimbării obiceiurilor, fără a face compromisuri în ceea ce priveşte estetica sau confortul.“
Într-o lume plină de volatilitate, salonul de anul acesta de la Milano arată că acasă a devenit un refugiu, astfel că măcar la interior lucrurile trebuie să reziste.
