Unu din trei albume vândute anul trecut pe piaţa din SUA a fost vinil. E vorba de 41,7 milioane de discuri, cu peste 50% mai multe decât în 2020. Similar, în Marea Britanie acest segment al pieţei muzicale a explodat, depăşind pragul de 5 milioane de unităţi pentru prima dată după 1991, cu Adele, Abba şi Ed Sheeran în topul vânzărilor. Discurile de vinil, văzute de unii consumatori de muzică drept un format învechit în era YouTube şi Spotify, sunt pentru iubitori şi pasionaţi un răsfăţ pentru urechi, dar şi pentru celelalte simţuri. Cum se reflectă aceste tendinţe pe piaţa din România?
„Există o cerere mare pentru discurile de vinil. Pe piaţa formatului fizic, vinilul a crescut foarte mult, mai ales în ultimii doi ani, în timp ce CD-ul este în picaj“, spune Ştefan Tomescu, curatorul colecţiei de discuri de vinil din cadrul retailerului de produse audio-video AVstore.
El adaugă că astăzi CD-ul deja nu mai contează ca suport fizic, piaţa fiind dominată de streaming online şi de vinil. Din acest motiv, retailerul AVstore îşi concentrează atenţia în special pe colecţia de discuri de vinil şi nu atât de mult pe CD-uri. Şi totuşi, şi pe acest din urmă segment se fac în permanenţă actualizări în ofertă, în special cu ediţii de nişă sau cu cele ale artiştilor români.
În ceea ce priveşte accentul pe vinil, se poate remarca o creştere a interesului clienţilor încă din 2010, însă această creştere era mai lentă atunci. Începând cu 2017 s-a văzut un avans mai puternic, pentru ca abia în ultimii doi ani să existe cu adevărat un salt spectaculos.
„Iniţial, streamingul aproape a monopolizat piaţa de muzică.“
Calitatea este foarte bună pe Spotify şi chiar superioară pe Tidal (serviciu pe bază de abonament
care oferă acces la podcasturi şi muzică) sau Qobuz (serviciu de streaming din Franţa), accesul este infinit mai uşor (trei clicuri), plus că este extrem de ieftin faţă de suportul fizic, explică Ştefan. Unde mai pui că este simplu să redai muzica pe un spectru uriaş de aparate (sisteme Hi-Fi, boxe portabile, în maşină, în căştile legate la telefon etc.).
Toate aceste aspecte au condus la o popularitate uriaşă a serviciilor de streaming în rândul consumatorilor. Şi totuşi, ceva lipsea.
„Accesul instantaneu la orice şi suprasaturaţia te lipsesc de plăcerea de a găsi un album pe care l-ai căutat un an sau de a sta în scaun şi de a asculta şi celelalte piese pe care nu le ştii şi care, poate, merită atenţie, dar nu ai avut niciodată răbdare pentru ele, fiindcă nici măcar nu ştiai că sunt pe album.“
Plus că un disc de vinil are coperţi generoase şi ilustraţii care, uneori, spun poveştile albumelor. „Un tablou nu are niciun haz dacă îl priveşti pe ecranul unui televizor, dacă ar fi să compar.“ Nu în ultimul rând, dacă renunţi după cinci ani la abonamentul Spotify, nu rămâi cu nimic, în timp ce colecţia de discuri nu este efemeră. Stocat corect şi întreţinut, discul de vinil ţine mai mult decât viaţa unui om.
„Sunetul este diferit şi, în condiţiile corecte, poate fi exact ceea ce trebuie - la nivelul unei surse digitale bune sau chiar peste.“
Contează, pentru nostalgici, şi istoria îndelungată a discurilor de vinil, ele fiind cele care au rezistat mai multor revoluţii din industria muzicală. La sfârşitul anilor 1980 şi pe parcursul anilor 1990, discurile de vinil începeau uşor-uşor să fie înlocuite de noul format, CD-ul. Au venit apoi serviciile de streaming.
„Începând cu 2005, atracţia pentru discurile de vinil renaşte, 2021 fiind al şaisprezecelea an consecutiv de creştere a vânzărilor la nivel internaţional. În România, trendul a fost de asemenea ascendent, cunoscând o creştere majoră începând cu 2019“, confirmă şi Ioana Stănescu, librar-şef la Carusel şi Eugen Bălan, achizitor filme şi muzică în cadrul lanţului de librării Cărtureşti.
Vorbim, pe de-o parte, despre un reviriment în rândul pasionaţilor şi al colecţionarilor de muzică, dar şi de un interes crescut în rândul tinerilor şi de o popularizare a acestui suport.
„Ascultătorii de discuri de vinil apreciază sunetul ca fiind mai bun, mai brut, dar şi mai cald, şi văd procesul de ascultare ca pe un ritual: scoaterea discului din copertă, aşezarea acestuia pe pick-up şi plasarea acului, «păcănitul» de pe înregistrările originale ale unor albume vechi - evergreen.“
Interesul pentru acest format a crescut şi mai mult odată cu diversificarea ofertei de pick-up-uri, dar şi de discuri, pentru că în acest moment majoritatea artiştilor îşi scot albumele şi pe vinil, deci nu rişti, cum se întâmpla acum câţiva ani, să nu găseşti titlurile preferate, ca să merite investiţia într-un pick-up, adaugă Alina Aviana, PR & concept manager la Cărtureşti. La toate acestea se adaugă remasterizarea la calitate mult mai bună şi la un preţ accesibil pentru multe albume de top.
„Faptul că românii sunt din ce în ce mai interesaţi de vinil se vede şi în preocuparea unor trupe româneşti pentru acest format, dar şi în apariţia mai multor târguri second hand pentru astfel de produse în Bucureşti.“ Pe lângă acestea din urmă, există şi o serie de magazine specializate în vânzarea de discuri de vinil. Niche Records este unul dintre ele.
„Încercăm să nu scădem sub 3.000 de titluri în orice moment, iar în vârful de sezon avem pe stoc cel puţin 4.000 de discuri“, spune Horia Băncilă, proprietarul businessului.
Cele mai importante pentru retailer sunt însă titlurile listate pe site, pe care le aduce la comandă pentru clienţi.
„Dacă aducem să avem în stoc, spre exemplu, cel mai de succes album al unui artist, pe site poţi comanda orice titlu din discografia lui. Bineînţeles, dacă acesta a fost editat pe vinil.“ În ceea ce priveşte oferta, Horia Băncilă spune că încearcă să aibă, foarte aproape de momentul lansării lor, titluri din toate genurile. Preţul unui vinil începe la 70 de lei şi poate urca mult.
În ceea ce priveşte valoarea discurilor, aceasta este dată de multe ori de raritatea albumului într-un anumit moment. „Sau vorbim de box-uri în ediţie limitată sau de cele care conţin întreaga discografie a unui artist.“
Pentru discurile normale, diferenţa de valoare este dată, de obicei, de casa de discuri, care încadrează produsul la un preţ sau altul în funcţie de artist sau de moment.
„La mijloc ar fi ediţiile limitate ale albumelor, fie cu piese în plus sau presate pe vinil de diverse culori sau Picture Disc, care sunt de obicei puţin mai scumpe decât varianta normală pe negru“, adaugă Horia. El povesteşte că a crescut înconjurat de muzică, organizând încă din copilărie colecţia de
CD-uri şi pe cea de viniluri a tatălui său, care ajunsese la un moment dat să numere 10.000 de bucăţi. Astfel, trecerea de aici la un business în domeniu a fost un pas natural.
Brandul Niche Records există din 2003, la început acesta se ocupa cu distribuţia şi vânzarea pe site şi la diverse târguri de profil de muzică în principal New Age, pentru că era un gen muzical slab reprezentat pe piaţă.
„De atunci, am ajuns să promovăm mai multe genuri în aceeaşi situaţie, reprezentând pe piaţa locală mai multe case de discuri.“ E vorba în principal de artişti din genurile rock/metal şi k-pop. Pentru iubitorii de muzică coreeană, foarte populară în acest moment la nivel mondial, compania a creat şi un site special, kpop.ro.
„Suntem organizaţi şi pentru a putea distribui aceste case de discuri şi chiar întreaga noastră ofertă către restul magazinelor de muzică din ţară.“ În afară de site-ul propriu, Niche Records are şi un magazin offline, pe Strada Arcuşului nr. 6A. „Cine intră la noi în magazin nu prea poate să iasă cu mâna goală.“
Dar cine e de fapt cel care cumpără în România discuri de vinil?
Ştefan Tomescu, de la AVstore, spune că portofoliul de clienţi e divers, dar undeva la 50% sunt tineri care încearcă acum să intre în lumea muzicii ascultate de pe sursa fizică - vinil. Cam 30% sunt colecţionari şi iubitori de sunet Hi-Fi, care ştiu ce caută şi ce cumpară. Restul de 20% sunt persoane care încearcă să facă un cadou frumos. AVstore are în stoc circa 3.000 de titluri, disponibile prin rotaţie.
„Întotdeauna încercăm să ţinem categoria fresh şi interesantă, aducem titluri noi, artişti noi, vrem să răspundem cât mai multor gusturi muzicale.“ În general, ediţiile vinil nu au tiraje mari şi stocul se epuizează la un moment dat - mai târziu în cazul ediţiilor normale (artişti ultracunoscuţi şi de succes) şi mai devreme în cazul celor de nişă sau al ediţiilor limitate (discuri colorate, variante deluxe, boxseturi cu discuri adiţionale faţă de albumul original etc.).
„Această situaţie amplifică, oarecum, interesul faţă de discuri, există o stare permanentă de a căuta şi de a fi la current cu ce a mai apărut nou, deoarece sunt şanse mari să nu mai poată fi găsit la scurt timp de la lansare.“ Sau ar putea să coste enorm pe piaţa second-hand pe fondul speculaţiilor.
Cel mai nou album venit în portofoliul AVstore este primul album pe vinil al trupei româneşti Golan. E o ediţie dublu vinil pe culoare albă. Printre cele mai valoroase albume vândute de retailer se numără boxseturile cu discografia trupelor Queen şi Rolling Stones (500 de euro), ediţia Fondamenta făcută pentru Devialet sau ediţiile MFSL cu Dire Straits – Brothers In Arms şi Miles Davis – Sketches Of Spain (MFSL – Master Fidelity Sound Lab).
Selecţia, spune Ştefan, este făcută în mare parte după gusturile proprii şi doar parţial după tendinţe. „Încerc să ţin cont de o plajă mai largă de gusturi atunci când aleg muzica din magazin, aleg jazz contemporan şi clasic, rock clasic şi modern, blues, hip-hop, muzică electronică. Totodată, promovăm artiştii români, indiferent de genul abordat, atât pe vinil, cât şi pe CD.“
Reprezentanţii Cărtureşti spun la rândul lor că astăzi cumpărătorii de discuri de vinil acoperă o plajă destul de largă de genuri muzicale, de la muzică clasică la jazz şi de la artişti consacraţi până la cele mai noi apariţii pop.
„Pentru o vreme, vânzările arătau o preferinţă mai mare în zona clasicilor, să le spunem aşa, dar dinamica se schimbă şi interesul pentru «noutăţi» creşte şi el pe măsură ce creşte şi se diversifică şi publicul.“
Cel mai bine vândut album anul trecut a fost Voyage, al trupei Abba, o noutate de altfel, primul album după 14 ani. În top cinci 2021 se mai regăsesc Queen, dar şi Harry Styles, Lana del Rey şi Adele.
„Tipologia clienţilor s-a diversificat foarte mult în ultimii ani.“ Dacă la început cei mai mulţi cumpărători erau mai degrabă colecţionari împătimiţi sau nostalgici, cu vârsta în jur de 40 - 50Ă de ani (generaţia care a crescut cu pick-up), în ultimii doi ani cel puţin se remarcă un interes mare din partea adolescenţilor şi tinerilor. De exemplu, artiştii ascultaţi de ei, cum ar fi Billie Eilish, Harry Styles, Tom Odell şi Ed Sheeran, sunt acum mai cumpăraţi pe vinil decât pe CD.
„Cumpărătorii de muzică pe vinil sunt de regulă fie tineri iubitori de muzică (16-30 ani), fie iubitori şi colecţionari (35-50 ani), cu studii medii şi superioare, cu precădere.“
Ei îmbină ascultatul muzicii pe vinil şi/sau pe CD cu utilizarea serviciilor de streaming precum Bandcamp, Tidal, Youtube şi Spotify, adaugă Ioana Stănescu, librar-şef al Cărtureşti Carusel. Dincolo de ideea de colecţie, de sunet bun, cumpărarea unui vinil este cu siguranţă şi un gest de susţinere a artistului respectiv, cel puţin în privinţa trupelor contemporane. „Cât priveşte veniturile, vorbim despre un nivel mediu-ridicat, pentru că vinilul e unul dintre formatele muzicale scumpe.“
Când vine vorba de cumpărătorii cei mai tineri, ca în orice trend, e vorba şi despre nevoia de apartenenţă la grup şi de socializare, iar canalele social media joacă şi ele un rol important, adaugă ea. „Putem lua exemplul booktokerilor, booktuberilor şi bookstagramerilor - tineri care împărtăşesc pasiunea lor pentru cărţi (pe reţele precum Tik Tok, YouTube şi Instagram – n. red.) şi o fac contagioasă.“
Interesant e că atracţia pentru discuri de vinil nu exclude canalele de streaming, unde tinerii iau contact mai întâi cu trupe şi artişti şi ulterior le cumpără albumele.
„Ar fi de menţionat şi caracteristica materială a discurilor, care, asemenea cărţilor, oferă un fel de corporalitate pasiunii pentru muzică.“ Iar colecţionarii de vinil, la fel ca iubitorii de biblioteci, nu se regăsesc doar în rândul nostalgicilor.
În ultimii patru ani, librăriile Cărtureşti au găzduit peste 5.000 de titluri pe vinil, acoperind varii genuri şi preferinţe. „Pentru alcătuirea selecţiei, urmărim publicaţiile şi critica de specialitate, presa şi topurile internaţionale, ţinem cont de sugestiile ascultătorilor, astfel că oferta noastră cuprinde atât the good old classics, cât şi trupe şi artişti noi care se regăsesc în preferinţele tinerilor, dar şi proiecte mai nişate propuse publicului spre a le descoperi“, spune Eugen Bălan.
Curatorul AVstore adaugă la rândul său că românii iubitori de muzică pe vinil nu caută neapărat cel mai nou album, ci se orientează mai degrabă către muzica preferată, fie că e vorba de rockul anilor ’70 sau de electronica din 2000. În topul vânzărilor (ca număr de discuri) se găsesc Michael Jackson, AC/DC, Queen, Pink Floyd, Dire Straits, Depeche Mode, Jean-Michel Jarre sau Viţa De Vie.
„Tocmai de aceea nu facem eforturi exagerate pentru a avea în stoc ultimele apariţii, chiar imediat după lansare, cu câteva excepţii notabile.“
Părerea sa este împărtăşită de Horia Băncilă, care afirmă că românii merg pe artişti clasici şi pe albume clasice, fiind mai puţini cei deschişi cu adevărat la nou.
„Ultimul album Metallica nu va fi niciodată ca primul sau al doilea. Astfel, dacă au de ales între a-l cumpăra pe ultimul şi pe primul, îl vor alege pe primul în proporţie foarte mare.“
Au însă succes artiştii mai noi care au ajuns să fie foarte mari, cum ar fi Adele, Ed Sheeran, Olivia Rodrigo, Taylor Swift, Lana del Rey, Dua Lipa, Tyler the Creator. Dintre clasici, Pink Floyd, AC/DC, Joe Bonamassa, Eminem, Leonard Cohen, Depeche Mode, Iron Maiden, Modern Talking, Elvis Presley sau Queen sunt în top.
„Avem clienţi de toate felurile, oferta noastră fiind foarte variată. Avem foarte mulţi clienţi fideli, care primesc diverse discounturi în funcţie de volum şi care, prin numărul de discuri cumpărate, pot fi consideraţi colecţionari.“ Paleta variază de la cei care ascultă orice gen până la cei care se specializează doar pe un anumit gen şi care încearcă să-şi completeze discografiile unor artişti.
„Însă foarte puţini din ei cumpără doar pentru a colecţiona, ci şi ascultă discurile.“
În era vitezei, a internetului, un vinil nu poţi să-l asculţi pe fugă, în metrou sau în maşină. El vine la pachet nu doar cu o calitate a sunetului, ci şi cu o anume atmosferă.
„Te cam «trage» să stai liniştit să-l asculţi, să-i dai atenţie. Poate reprezenta un moment de relaxare, în care stai şi asculţi, în timp ce studiezi artwork-ul sau urmăreşti cuvintele pieselor.“
Vinilul e un format retro, care atrage printre altele şi prin povestea şi mitologia de care se înconjoară.
„Şi oricât de revoluţionare ar fi noile mijloace audio, întotdeauna revoluţia începe prin recuperarea formelor vechi. Aşa că nu peste mult timp ne vom întâlni într-un interviu despre casete“, conchide Eugen Bălan, achizitor filme şi muzică în cadrul Cărtureşti.
