Style

Ivan Patzai­chin şi arhitectul Teodor Frolu au declinat brandul Patzaichin în lumea modei. Ce a ieşit?

24 sep 2019 2602 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Într-un dicţionar emoţional al limbii române, imaginea lui Ivan Patzaichin ar sta, fără îndoială, ca definiţie în dreptul cuvântului „canoistî şi ar fi deja pleonastic să explicăm că este, fără îndoială, cel mai cunoscut practicant de caiac-canoe din România. Prin fundaţia ale cărei baze le-a pus în 2011 însă, amprenta lui Ivan Patzaichin s-a extins ca o vibraţie aducătoare de bine şi în alte domenii - de la gastronomie la... modă.

Din 2011, Ivan Patzai­chin şi arhitectul Teodor Frolu coordonează Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23, în paralel cu proiectul Rowmania, o campanie care promovează activităţile pe apă şi ideea de modernizare a tradiţiilor, odată cu punerea în valoare a creativităţii româneşti.

Sub acest brand-umbrelă stau la adăpost proiecte de antreprenoriat social şi de promovare a turismului în Delta Dunării. Aşa s-au născut, printre altele, o colaborare cu singurul atelier de bărci din lemn rămas în Tulcea, apoi un restaurant în acelaşi oraş - sub numele Ivan Pescar, dublat mai târziu de un altul, în Bucureşti de această dată - Ivan Pescar & Scrumbia Bar. De anul trecut, Patzaichin ţine şi loc de brand în lumea modei (sub forma „Patzaikin“). Povestea a început să se ţeasă însă de mai multă vreme.

„L-am rugat pe designerul Gyarfas Olah (din Miercurea-Ciuc - n. red.) să ajute la conceperea unor articole de vestimentaţie care să însoţească activităţile mişcării Rowmania, iar Gyarfas, după o călătorie aproape iniţiatică în Deltă, a venit cu o prospeţime şi o abordare foarte personale, surprinzătoare“, istoriseşte Teodor Frolu, parte din povestea brandului Patzaikin.

Cromatica „de pământ“ este referinţa cea mai vizibilă la impresia pe care i-a lăsat-o Pădurea Letea (cea mai veche rezervaţie naturală din România, aflată în judeţul Tulcea), dar în colecţie se vor regăsi multe caracteristici ale Deltei în fluiditatea tăieturilor, naturaleţea materialelor, echilibrul între funcţionalitate şi estetic şi nota generală de „armonios“ degajată, după cum adaugă Teodor Frolu.

Prima apariţie în public a rezultatului acestei călătorii iniţiatice a lui Gyarfas Olah a avut loc în 2012, când echipa olimpică a României defila îmbrăcată în ţi-nuta Patzaikin, la ceremonia oficială a Jocurilor Olimpice de la Londra.

„A fost un moment special pentru brand, mai ales că una dintre staţiile metroului londonez primise simbolic numele lui Ivan Patzaichin pe perioada Olim­piadei“, îşi aminteşte Teodor Frolu.

În acelaşi an, Patzaikin - brandul - defila în prima sa prezentare de modă la Fashion Week Berlin. Direcţia lui, dată de fondatorii mărcii, mergea (şi merge în continuare) către reîntoarcerea la natură prin tradiţie, utilizarea cu chibzuinţă a resurselor, înţelegerea şi reinterpretarea tradiţionalului, dar nu într-un stil etno deja epuizat, ci într-unul contemporan. Aşa că atunci, în 2012, a fost ales materialul care avea să constituie fibra întregului crez al asociaţiei - cânepa, kilometrul zero în tradiţia românească a ţesăturilor. Aici a început drumul către o aventură care avea să aducă pe de o parte satisfacţii, pe de alta dezamăgiri.

„Încercând să înţelegem ce se întâmplă cu această industrie, am avut surpriza să descoperim că fusese pusă pe butuci prin anii ’94-’96, în condiţiile în care România era al doilea mare producător de fibre de cânepă din Europa“, spune Teodor Frolu, vorbind despre cânepa industrială, fără nicio legătură cu cea medicinală, considerată drog.

Teodor Frolu şi Ivan Patzaichin au luat la răscolit România în căutarea oamenilor care mai aveau cunoştinţe despre industria cânepii, apoi au descoperit poveştile soiurilor româneşti de seminţe de cânepă şi au constatat declinul. Dar, la fel cum au făcut cu bărcile şi cu gastronomia Deltei, au găsit şi de această dată o modalitate de a reface lanţul valoric şi, spune arhitectul, efortul lor a făcut ca industria cânepii să se mai trezească puţin la viaţă.

„Dacă în 2013 se plantau în România sub 500 de hectare (de cânepă - n. red.), astăzi, din ce ştim, sunt peste 5.000 de hectare. Din păcate, foarte puţin din ce se recoltează ia drumul industriei textile, pentru că lipseşte, în continuare, prima verigă din lanţ, şi anume partea de topitorie şi meliţare (proces care constă în zdrobirea şi curăţarea cânepii de părţile lemnoase pentru a obţine câlţii - n. red.). Noi am fost nevoiţi să luăm câlţi din Republica Moldova.“

Au făcut apoi firul la filatura din Fălticeni, judeţul Suceava, au dezvoltat şase materiale textile noi pe bază de cânepă împreună cu fabrica Prodin din Bucureşti şi au realizat prototipuri şi confecţii la fabrica Pandora din Focşani, ajutaţi şi de producătorul Harolt din Miercurea-Ciuc. Aşa s-a născut, în 2018, prima colecţie Patzaikin „de cânepă“, un brand românesc de la cap la coadă - începând cu materialele, continuând cu designul şi cu producţia. Doar purtătorii pot fi din afara graniţelor României.

„Reconectarea la natură a societăţii - cu predilecţie cea urbană - se poate alimenta din cultura tradiţională românească, pentru că aceasta este o veşnică resursă de dezvoltare“, spune Teodor Frolu.

Din acest filon, s-a desprins viziunea fondatorilor Asociaţiei Ivan Patzaichin pentru linia de haine, care a dus la ideea de „surtuc“ contemporan. Concret, o haină bărbătească ce nu ţine cont de trenduri, un fel de identitate românească modernă de purtat o viaţă.

Vara aceasta, colecţia Patzai­kin „de cânepă“ a fost prezentată la Paris, la o defilare organizată în clădirea Ambasadei României în Franţa, cunoscută şi ca Palatul Béhague. Ulterior, aceeaşi colecţie a mers la centrul de artă Bozar din Bruxelles, cu ocazia unui eveniment realizat împreună cu fundaţia artistului italian Miche­langelo Pistoletto. „Reacţiile au fost extraordinare - am primit o nouă invitaţie pentru Paris în ianuarie 2020, pentru care pregătim ceva foarte atipic, chiar şi pentru oraşul care dă ora exactă în materie de modă.“

Ecosistemul Patzaikin - aşa cum au numit cei doi fondatori experimentele lor menite să găsească diverse forme ale relaţiei om-natură pe care să le pună într-o lumină modernă - s-a îmbogăţit aşadar cu o piesă nouă, pentru care e nevoie de un alt model de finanţare şi de dezvoltare a afacerii. „Acoperim o gamă mai largă de produse de lifestyle. Pe lângă

fashion, articolele noastre de ceramică au fost foarte apreciate la unul dintre cele mai mari târguri de produse bazate pe tradiţie. De asemenea, ne pregătim pentru târgurile de la Viena şi New York din această toamnă şi pentru prezentări la Paris şi Tokio la începutul anului viitor“, spune Teodor Frolu.

Dacă nu ajungeţi la niciunul dintre aceste evenimente, puteţi găsi produsele Patzaikin fie în magazinul propriu din clădirea istorică The Ark din zona pieţei de flori George Coşbuc din Bucureşti, fie la concept store-ul din apropierea Parcului Cişmigiu. Sau, de ce nu, în identitatea profundă a fiecăruia dintre voi, pentru că, practic, acolo s-a născut şi brandul Patzaikin.