Arts & Design

Propunere de weekend. Care este povestea şi scopul noului Centrul Constantin Brâncuşi din Craiova, un proiect de care s-a ocupat unul dintre cei mai buni arhitecţi din România?

31 mar 2023 374 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Pe 19 februarie s-au împlinit 147 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, artist din Hobiţa (Gorj) a cărui viziune a adus un salt transfomaţional unic la nivelul arhitecturii globale, prin tranziţia de la formele tradiţionale spre modernism. Dincolo de multiplele propuneri, cum ar fi aceea de a transforma ziua lui Brâncuşi în sărbătoare naţională legală, un proiect deja emblematic, finalizat anul trecut, îl readuce în atenţia tuturor pe sculptorul român. Care este povestea şi scopul Centrului Constantin Brâncuşi din Craiova, un proiect de care s-a ocupat nimeni altul decât arhitectul Dorin Ştefan?

Centrul Constantin Brâncuşi a fost inaugurat pe data de 15 septembrie 2022, în curtea Palatului Jean Mihail din Craiova, clădirea care ocroteşte Muzeul de Artă al oraşului. Dincolo de viziunea unică, Constantin Brâncuşi a fost şi creatorul unei colecţii impresionante de opere de artă. Chiar înainte de moarte, artistul a dorit să doneze statului român 230 de sculpturi, însă a fost refuzat pe motiv că operele sale nu ajutau cu nimic la edificarea socialismului în România. Ca urmare a acestui refuz, Brâncuşi şi-a donat piesele Franţei care l-a transformat în cetăţean francez, aceasta fiind „birocraţia“ necesară pentru a accepta donaţia. Cea mai mare parte a operei lui Constantin Brâncuşi se află în cadrul Centrului Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou, respectiv 137 de sculpturi, 87 de piedestale, 41 de desene, două tablouri şi peste 1.600 de plăci fotografice din sticlă şi fotografii originale ale artistului. O parte din operele lui Brâncuşi pot fi însă admirate şi la Muzeul Naţional de Artă al României. Există o sală dedicată sculptorului, în care publicul poate analiza lucrări precum Somnul, Danaida, Macheta pilonului Porţii Sărutului, Scaun, Cap de copil, Supliciul sau Rugăciunea, arată stirileprotv.ro. Muzeul Guggenheim din Spania, Muzeul Met din Statele Unite, Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York, Muzeul de Artă Modernă din San Francisco sunt alte locuri care ocrotesc moştenirea culturală a lui Brâncuşi.

De anul trecut însă, moştenirea lui a mai prins puţin contur în România, la Craiova, prin deschiderea Centrului Constantin Brâncuşi.

„Centrul este găzduit într-o clădire construită special în acest scop în curtea Muzeului de Artă Craiova. Investiţia de 27 de milioane de lei a fost făcută de Consiliul Judeţean Dolj“, spun reprezentanţii Muzeului de Artă din Craiova.

Centrul nu este însă gândit să ocrotească la rândul său operele lui Brâncuşi, ci are scopul de a demara un dialog generaţional, de a prezenta documente sau materiale legate de viaţa sculptorului.

„Atât pentru mine, cât şi pentru cei care au iniţiat această investiţie la Craiova, edificiul acesta este un omagiu pe care noi trebuie să-l aducem lui Brâncuşi. Eu aveam un proiect, o idee de pavilion naţional pentru Expoziţia Mondială din China, din 2010. Aveam ceva experienţă legată de pavilioane româneşti la diferite expoziţii mondiale şi simţeam că de fiecare dată rămânem undeva fără o ancoră, adică pluteam între dansuri populare, sarmale, cherestea, lucruri care aveau un impact cultural foarte mic. Şi atunci m-am gândit să propun, pentru Expoziţia Mondială din China din 2010, un pavilion care cumva să-l aibă pe Brâncuşi ca stindard. Pavilionul urma să fie ca o plimbare prin universul lui Brâncuşi. Am vehiculat atunci această idee şi am găsit aici, la Craiova, deschidere şi receptivitate, aşa că am putut să realizăm aici acest edificiu“, spunea arhitectul Dorin Ştefan într-un interviu publicat în Dilema Veche. Dorin Ştefan este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai arhitecturii româneşti, apreciat pentru caracterul inovativ, neconvenţional al proiectelor sale, un pasionat al lui Brâncuşi.

„Niciodată nu s-a pus problema de a muta lucrările în acest spaţiu. Tema primită a evoluat, într-un fel“, explică Dorin Ştefan. 

Spaţiul este o introducere în viziunea lui Brâncuşi, un pas esenţial pentru a înţelege opera sculptorului şi de a o admira apoi peste tot în lume.

„Centrul Constantin Brâncuşi expune în prezent materiale cu caracter documentar despre viaţa şi opera marelui sculptor, prezentări video şi în format printat, alături de o serie de filme documentare. Pe lângă acestea, sunt expuse cele şase bârne care au făcut parte din construcţia atelierului lui Brâncuşi de la Paris şi care fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova“, spun reprezentanţii muzeului.

Cel mai vizibil element al centrului deschis anul trecut este însă prisma din sticlă, cu o înălţime de peste 12 metri, în interiorul căreia o construcţie ovoidală, realizată din lamele suprapuse, conţine reproducerea la scară mare a celebrei opere „Măiastra“. Sursa de inspiraţie pentru acest ansamblu a constituit-o proiectul niciodată materializat al templului pe care Brâncuşi urma să-l realizeze, la solicitarea maharajahului Yeshwant Rao Holkar II, din Indore, în amintirea soţiei salei, scrie Agerpres.

„Rolul acelei forme de sticlă care se vede la suprafaţă este să fie un foişor, un semnal care să spună sau să amintească celor care trec pe acolo că atât în muzeu, cât şi în tot spaţiul craiovean există ceva din Brâncuşi. De aici am plecat şi cu utilitatea, la început, era strict de a avea un foişor ca semnal. Tema apoi s-a dezvoltat şi când am început să lucrez, tema deja se chema Centrul de informare şi documentare Constantin Brâncuşi, urmând ca în spaţiile din subteran să funcţioneze un astfel de centru unde să se adune arhive, documente şi care, în principiu, ar fi trebuit să adune informaţie legată de relaţia lui Constantin Brâncuşi cu România“, a mai explicat arhitectul Dorin Ştefan.

Pentru anul acesta, centrul are planificate trei expoziţii de artă digitală care vor fi organizate de muzeu, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Evenimentele se adaugă unei săptămâni întregi dedicate sărbătoririi a 147 de ani de la naşterea marelui sculptor, care au vizat şi segmentele tinere, cum ar fi copiii. Procesul iniţiatic în opera lui Brâncuşi trebuia să fie demarat în Craiova, acesta fiind oraşul unde, în perioada 1894 – 1898, sculptorul a fost elev la şcoala de arte şi meserii. Odată iniţiaţi, noii apostoli ai lui Brâncuşi nu mai au de parcurs decât 100 de kilometri până la Târgu-Jiu, acolo unde se află Ansamblul sculptural compus din cele trei piese irepetabile ale artistului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului. Poate că România a pierdut multe dintre operele lui Brâncuşi, dar odată cu deschiderea Centrului de la Craiova se creează condiţiile unei reîntâlniri istorice. În plus, deşi piesele lui Brâncuşi sunt răspândite în fel şi fel de muzee ale lumii, România are ceva unic, un oraş drept moştenire, ansamblul de la Târgu-Jiu.

Dialogul a fost reluat.