Arts & Design

Galeria infinită sau cum a deschis social media piaţa de artă globală pentru creativii români: Poţi ajunge mai repede şi mai ieftin la mulţi oameni

11 mar 2022 236 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Anul 2021 a venit la pachet cu o schimbare de proporţii în lumea artei, „pereţii“ din social media devenind cele mai importante galerii pentru o specie cu totul nouă de autori, dar şi de colecţionari. Popularitatea s-a numărat în like-uri şi share-uri, experienţa unui critic de artă fiind de multe ori înlocuită cu părerea subiectivă a unui public nespecializat. Această democratizare fără precedent a artei, care a beneficiat şi de susţinerea pieţei cripto, a expus global generaţii întregi de artişti. Unul dintre ei este şi Octavian Mielu.

„Am terminat un liceu tehnic, iar mai apoi Facultatea de Management-Marketing. Partea artistică o am de când mă ştiu, însă mai accentuat din 2012-2014“, spune artistul născut în 1988, la Bucureşti. Fără o pregătire de specialitate, dar cu pasiunea pentru artă apărută încă din copilărie, de când picta pe pereţii casei părinteşti, Octavian Mielu a beneficiat de democratizarea frumosului şi a artei în diferitele ei forme. Astfel, ideile lui au ajuns acum într-un circuit global, după ce au fost expuse pe cu totul alţi pereţi, cei ai social media.

„Lucrez hibrid, munca mea este o combinaţie între digital şi fizic.“

Rezultatul este fie o serie de geometrii aparte, fie este o injecţie de pop-art poten­ţată de mijloace de creaţie neaşteptate.

„Folosesc PC-ul, CNC-ul, vopsitul, asamblatul, lipitul, brodatul. Erau singurele metode prin care puteam să ajung la finalizarea produsului. Scopul este crearea lucrării, şi nu tehnicile folosite.“

CNC înseamnă Computer Numerical Control şi este un proces prin care computerele sunt folosite pentru a controla diferite maşini-unelte. Practic, de la un bloc solid de material, prin intermediul CNC-ului, sunt realizate decupaje succesive pentru a ajunge astfel la obiectul imaginat de artist.

Unele dintre piesele-semnă­tură ale lui Octavian Mielu sunt portretele geografice prin care chipurile unor celebrităţi cum ar fi Marilyn Monroe sau chiar Mona Lisa lui da Vinci sunt reconstituite prin suprapuneri de hărţi topografice puternic colorate. Lucrările capătă astfel o adâncime aproape ireală, observarea lor din unghiuri diferite relevând experienţe unice.

Dar una dintre cele mai interesante lucrări semnate de Octavian nu a rezultat din tehnici moderne, ci din brodat, o tehnică artistică ce în ultimii doi ani a trecut printr-o reinventare uimitoare. În ultimele decenii, şi mai ales în ultimii ani, broderia a intrat într-o perioadă de revenire, tendinţă generată de mişcarea feministă, de apetitul artiştilor contemporani pentru această formă de expresie, dar şi de orientarea marilor case de modă către lucrul migălos, în care imperfecţiunea aduce valoarea.

Revenirea broderiei se datorează şi proximităţii acesteia de sub-cultura pop-art. Astfel, broderiile aduc o notă ironică şi destabilizatoare şi la nivel pur vizual, ştergând graniţa dintre cultura înaltă şi subcultură, dintre temele şi materialele artistice superioare şi considerate eterne (pictura, sculptura) şi acelea văzute drept inferioare şi perisabile (aţa, pânza, dar şi alte texturi, pentru că la ora actuală se brodează cu fire sintetice, cu plasticuri pe suprafeţe de plastic etc.). Temele abordate sunt extrem de îndrăzneţe, cu împunsături ironice şi mesaje „scandaloase“.

Revenind la lucrarea de broderie a lui Octavian Mielu, aceasta este un portret al Rihannei, unul dintre artiştii-revoluţie ai ultimilor ani, celebra cântăreaţă fiind antreprenoare, mogul în industria de lenjerie intimă şi în cea de

make-up. Lucrarea artistului român - o interpretare exotică a la fel de exoticei Rihanna - a strâns aproape 250.000 de like-uri pe contul de Instagram al lui Octavian Mielu, care are o comunitate de followers de aproape 26.000 de persoane. În această comunitate se află deopotrivă oameni din industria artei, dar şi alţi artişti.

„Partea de «cusut» a durat 14 săptămâni şi a fost realizată în doi oameni, plus încă două săptă­mâni partea de pregătire a canvasului şi a lucrării digitale. Inspi­raţia a venit acum ceva ani, însă abia în iunie am început să fac primele teste, iar în iulie am demarat lucrarea la el. Am vrut să combin ceva tradiţional cu ceva modern în ceea ce priveşte texturile materialelor folosite.“

Octavian Mielu nu expune în galerii, aşa că lucrările lui pot fi cumpărate dându-i direct un mesaj pe Insta’ sau un e-mail, iar plata se face prin transfer bancar.

„Nu am experienţă cu show-uri şi prezentări în galeriile de artă, însă prin social media poţi ajunge mai repede şi mai ieftin la cât mai mulţi oameni.“

Următorul pas? NFT-urile.

Potrivit unor analize recente realizate de revista Business Magazin, NFT-urile (non-fungible token ) sunt un nou tip de activ digital a cărui popularitate a explodat în timpul pandemiei în condiţiile în care entuziaşti şi investitori deopotrivă au căutat să cheltuiască sume enorme de bani pe active care există doar online, adică acolo unde au avut acces în timpul perioadelor de lockdown. NFT-urile sunt, în esenţă, un mod de a transforma un bun digital, care poate fi copiat la nesfârşit, în ceva unic. Atunci când cineva cumpără un NFT, ceea ce primeşte efectiv este recunoaşterea deţinerii unei versiuni oficiale a unui produs virtual. În octombrie 2020, de exemplu, un colecţionar de artă din Miami, Florida, pe numele său de Pablo Rodriguez-Fraile, a cheltuit aproape 67.000 de dolari pe un clip video de zece secunde pe care l-ar fi putut vedea online oricând, gratuit. În februarie, colecţionarul a vândut clipul cu 6,6 milioane de dolari. Clipul a fost realizat de artistul digital Beeple, al cărui nume real este Mike Winkelmann, şi a fost autentificat de blockchain, care serveşte ca semnătură digitală pentru a certifica proprietarul şi faptul că lucrarea este originală.

Clipul este un NFT - răspunsul digital la produsele colecţionabile; mai exact echivalentul a ceea ce Bitcoin a fost pentru monedele fizice. Procesul de achiziţionare a unui token nefungibil este mai degrabă simplu. Arta sub forma de NFT este găzduită pe blockchain, în general pe ETH (Ethereum), însă au apărut între timp şi alte variante, precum TEZ şi HEN. De altfel, există o multitudine de platforme pe care artiştii realizează aşa-numitul proces de „minting“, adică de încărcare. Pentru a cumpăra o astfel de piesă, ai nevoie de un portofel digital care să aibă alocată o adresă şi să fie încărcat cu moneda pe care o cere vânzarea. Ulterior, pentru autentificarea în cadrul platformelor care găzduiesc artiştii, se va folosi în mod direct adresa portofelului electronic pe cripto. Procesul propriu-zis de conectare devine, aşadar, extrem de facil.

Deşi totul pare încă abstract, NFT-urile şi valoarea acestei pieţe au devenit extrem de concrete în ultimii ani. Astfel, de la numai 41 de milioane de dolari în 2018, în 2020 piaţa de NFT-uri a ajuns la circa 338 de milioane de dolari, după cum arată cotidianul american WSJ.

„Momentan lucrez la o colecţie de NFT-uri şi aştept lansarea marketplace-ului celor de la Elrond (startup-ul de blockchain fondat la Sibiu). Pe viitor vreau să explorez şi lucrul cu răşină, metal şi fotografie.“

Până atunci, daţi refresh cât mai des la conturile de social media. Întâlnirea cu noul artist favorit este doar la un click distanţă.