Info

Securitatea cibernetică: de la cerinţă de conformitate la avantaj competitiv şi factor de încredere

02 nov 2026 219 afişări de Publicitate
Din aceeaşi categorie

În cel mai recent studiu anual privind securitatea cibernetică, Forvis Mazars evidenţiază rolul tot mai important al autonomiei şi suveranităţii digitale în gestionarea dependenţelor tehnologice şi în consolidarea rezilienţei cibernetice, dincolo de cerinţele de conformitate.

Forvis Mazars, lider internaţional în servicii de audit, fiscalitate şi consultanţă, arată că rezilienţa cibernetică poate deveni un avantaj competitiv pentru companii, contribuind totodată la o mai bună pregătire pentru provocările viitoare.

Cel mai recent studiu anual global, Cyber security in 2027: resilience through strategic governance and autonomy, publicat recent, arată că abordarea liderilor în ceea ce priveşte rezilienţa cibernetică depăşeşte tot mai mult sfera conformităţii, autonomia şi suveranitatea digitală devenind elemente importante ale acesteia. Această schimbare poate contribui nu doar la consolidarea rezilienţei în faţa ameninţărilor cibernetice tot mai mari, ci şi la o mai bună înţelegere a dependenţelor tehnologice şi la creşterea încrederii în relaţia cu clienţii, partenerii din lanţul de aprovizionare, asigurătorii, investitorii şi alte părţi interesate.

Perspectivele experţilor în securitate cibernetică, inteligenţă artificială şi economie din reţeaua internaţională Forvis Mazars, alături de concluziile celui mai recent C-suite Barometer, realizat pe baza răspunsurilor a peste 3.000 de lideri de business din 40 de ţări, evidenţiază următoarele:

Wadi Mseddi, Head of Cyber Security, Forvis Mazars, a comentat concluziile generale ale studiului din acest an: „Securitatea cibernetică intră într-o nouă etapă, în care nivelul de protecţie al unei organizaţii influenţează tot mai mult încrederea clienţilor, deciziile de achiziţie, atractivitatea pentru investitori şi creşterea afacerii pe termen lung. Cu toate acestea, multe organizaţii continuă să privească securitatea cibernetică în primul rând prin prisma conformităţii, într-un moment în care rezilienţa cibernetică poate deveni un factor important de diferenţiere în business. Companiile care continuă să o abordeze defensiv, doar ca pe un exerciţiu de conformitate, riscă să rămână în urmă într-o economie digitală tot mai volatilă.”

În contextul în care organizaţiile din întreaga lume se confruntă cu ameninţări cibernetice tot mai mari, studiul evidenţiază o serie de factori care, împreună, schimbă modul în care liderii abordează riscurile şi rezilienţa:

Mseddi a adăugat: „Ameninţările evoluează mai rapid ca niciodată, pe fondul dezvoltării inteligenţei artificiale, al infrastructurilor tot mai conectate, al contextului geopolitic şi al unui cadru de reglementare în continuă schimbare, însă măsurile şi soluţiile de securitate nu evoluează în acelaşi ritm. Organizaţiile trebuie să plaseze rezilienţa în centrul strategiei lor de securitate cibernetică, pentru a fi mai bine pregătite să protejeze ceea ce contează cel mai mult şi să se adapteze provocărilor viitoare.”

Rezultatele arată că rezilienţa cibernetică devine un indicator important al încrederii în mediul de business. Clienţii, partenerii, asigurătorii şi investitorii acordă o atenţie sporită capacităţii organizaţiilor de a face faţă perturbărilor, în timp ce maturitatea în materie de securitate cibernetică devine un criteriu relevant în procesele de achiziţii şi în selectarea furnizorilor.

„Odată cu DORA şi NIS2, accentul nu mai este doar pe conformitate, ci pe capacitatea companiilor de a-şi menţine operaţiunile chiar şi în situaţii de criză. În paralel, inteligenţa artificială accelerează atât atacurile cibernetice, cât şi dezvoltarea mijloacelor de apărare. În acest context, investiţiile în tehnologie nu sunt suficiente. Organizaţiile trebuie să înţeleagă care sunt tehnologiile critice de care depind operaţiunile lor, riscurile asociate terţilor şi, mai ales, dacă îşi pot menţine activităţile esenţiale în cazul unui incident. Securitatea cibernetică devine astfel o capabilitate de business care protejează datele şi activele critice, susţine continuitatea activităţii şi, în cele din urmă, contribuie la menţinerea profitabilităţii şi a valorii pe termen lung.”, a menţionat Horaţiu Nistor, Senior Manager, IT Audit & Advisory, Forvis Mazars în România.

Această nevoie de a aborda rezilienţa dintr-o perspectivă mai largă se reflectă şi în importanţa tot mai mare acordată suveranităţii digitale. Paul Truitt, Principal and Cyber Security Practice Leader în cadrul Forvis Mazars LLP din SUA, a declarat:

„Pe măsură ce guvernele şi organizaţiile acordă tot mai multă atenţie locului în care sunt stocate datele şi tehnologiilor de care depind, autonomia devine un obiectiv tot mai important. Aceasta presupune înţelegerea dependenţelor critice şi asigurarea continuităţii în cazul unor perturbări. Organizaţiile cu cel mai ridicat nivel de rezilienţă vor fi cele care îşi construiesc cadre de guvernanţă capabile să se adapteze rapid, să se extindă eficient şi să susţină inovaţia, fără a compromite suveranitatea sau securitatea.”

În ansamblu, cele mai recente perspective şi recomandări ale experţilor Forvis Mazars Group evidenţiază nevoia unei mai mari flexibilităţi, a unei prioritizări mai clare şi a unei schimbări de abordare din partea organizaţiilor. Integrarea autonomiei şi suveranităţii digitale în strategiile de securitate le poate oferi liderilor de business mai mult control şi mai multă încredere în luarea deciziilor critice privind securitatea, încă din etapele iniţiale. Astfel, aceştia îşi pot optimiza investiţiile în tehnologie şi securitate şi pot transforma rezilienţa cibernetică dintr-un instrument defensiv, asociat în mod tradiţional conformităţii, într-o capabilitate strategică şi un avantaj competitiv.