Într-un context în care inteligenţa artificială redefineşte rapid modul în care companiile comunică, iar agenţiile de PR şi Marketing îşi regândesc fundamental procesele, am stat de vorbă cu Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications, unul dintre profesioniştii din industria de comunicare care urmăresc îndeaproape impactul real al tehnologiei şi asupra pieţei. Aceasta a explicat cum s-a schimbat dinamica industriei în ultimii doi ani, care sunt riscurile ascunse ale automatizării excesive şi de ce avantajul competitiv aparţine celor care reuşesc să combine discernământul uman cu puterea instrumentelor AI.
Cum s-a schimbat industria de PR şi Marketing în România în ultimii doi ani sub influenţa inteligenţei artificiale?
Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications: Transformarea a fost mai rapidă decât orice ne-am fi imaginat. În doar doi ani, inteligenţa artificială a trecut de la statutul de experiment la cel de instrument operaţional de bază pentru foarte multe agenţii. Dacă la început companiile testau ChatGPT din curiozitate, astăzi avem platforme integrate în fluxurile de lucru: generative AI, analiză semantică, automatizare de conţinut, instrumente de research şi ideaţie.
Practic, AI-ul a devenit infrastructură. Agenţiile îl folosesc pentru redactare, pentru social media, SEO, monitorizare media, analiză de date. Iar multe dintre ele merg deja spre automatizarea aproape completă a etapelor repetitive.
La nivel global vedem o adopţie accelerată. Cum se compară România cu această tendinţă?
I.F.: Datele globale sunt impresionante. În august 2025, conform TechCrunch, ChatGPT a ajuns la peste 700 de milioane de utilizatori activi săptămânal, ceea ce arată cât de mult s-a profesionalizat utilizarea acestor tehnologii.
În România, aproximativ 40% dintre cetăţenii din mediul urban folosesc săptămânal instrumente AI, potrivit unui studiu realizat de United Media Services. Vorbim despre o maturizare reală: oamenii nu mai folosesc AI doar pentru testare, ci pentru activităţi concrete de comunicare, marketing sau documentare. În agenţii, adopţia este şi mai accelerată, pentru că volumul de lucru este mare şi presiunea pe eficienţă creşte.
Puteţi oferi un exemplu concret al impactului AI în eficienţa agenţiilor?
I.F.: Există agenţii care au început acest proces mai devreme şi au reuşit să obţină creşteri de eficienţă de până la 40% în proiectele cu componentă editorială. Automatizarea sarcinilor mecanice - versiuni, sumarizări, verificări de formatare - eliberează timp valoros pentru activităţi cu adevărat strategice.
Atenţie însă: nu toate agenţiile obţin aceleaşi rezultate. Eficienţa depinde enorm de modul în care este implementată tehnologia, de pregătirea oamenilor care lucrează în tandem cu ea şi de tipul de instrumente folosite, soluţii AI plătite sau gratuite. Diferenţa este semnificativă: tool-urile plătite oferă modele mai avansate, funcţii enterprise, integrare cu fluxuri de lucru şi niveluri superioare de siguranţă a datelor, în timp ce versiunile gratuite sunt mai limitate şi mai puţin adaptabile. Iar nu toate agenţiile de PR utilizează instrumente plătite, fie din motive de costuri, fie din lipsă de expertiză, ceea ce duce la rezultate foarte diferite chiar în proiecte similare.
În cazul nostru, la June Communications, folosim o platformă LLM pentru a avea acces la instrumentele AI de care avem nevoie în funcţie de task-uri şi de specificul fiecăruia, fie că vorbim despre generarea de imagini, editare video, ideaţie şi planificare, redactare conţinut sau chiar traducere. Poate că acest din urmă feature pare atât de banal, însă AI-ul a avansat atât de mult, comparativ cu percepţia de acum câţiva ani conform căreia ”se vede că ai tradus cu Google translate” era o problemă la client. În proiectele noastre europene pentru cercetarea ştiinţifică a biodiversităţii şi sănătăţii solului, unde producem şi publicăm conţinut specializat de PR în 5-6 limbi europene, este posibilă acum traducerea foarte fidelă a materialelor, editate în ultimă etapă de specialiştii şi cercetătorii ştiinţifici din proiecte. Însă AI-ul permite eficienţă şi eficacitate, şi da, elimină, cel puţin în cazul nostru, contractarea serviciului de traducere specializată.
Care sunt riscurile majore pe care le vedeţi în această tranziţie accelerată către AI?
I.F.: Cel mai mare risc este standardizarea excesivă. Dacă toate agenţiile folosesc aceleaşi instrumente şi aceleaşi şabloane, vocile brandurilor pot deveni asemănătoare. Conţinutul ajunge să fie „corect”, dar nu memorabil.
Acelaşi risc se vede şi în zona de pitchuri. Atunci când brandurile trimit acelaşi brief către mai multe agenţii de PR, iar toate folosesc instrumente AI într-un mod similar sau superficial, conceptele creative pot începe să semene între ele. Rezultatul? Pitchuri corecte, coerente, dar fără prospeţime, fără diferenţiatori reali, ceea ce reduce atât originalitatea, cât şi valoarea creativă a competiţiei.
Un alt risc este lipsa substanţei. Vedem tot mai des materiale trimise către redacţii care arată impecabil formal, dar nu spun nimic. Sunt corecte gramatical, dar nu livrează informaţie autentică, context sau perspective noi. AI-ul poate combina date, dar nu poate decide singur ce merită atenţie publică.
Mai este şi presiunea asupra jurnaliştilor, care trebuie să verifice mai mult ca niciodată materialele primite din partea agenţiilor. O parte din conţinutul generat automat conţine informaţii incomplete, neverificabile sau imposibil de susţinut. În loc să simplifice procesul jurnalistic, utilizarea necontrolată a inteligenţei artificiale îl complică semnificativ.
În plus, au existat deja cazuri în care redacţii mari au fost nevoite să reia integral procesul de verificare a unor materiale primite, în special în zona de conţinut optimizat pentru SEO. În anumite situaţii, publicaţii importante au ajuns chiar să dezactiveze temporar serii întregi de articole până când au putut fi revizuite manual. Acest lucru arată cât de rapid se poate deteriora încrederea editorială atunci când AI este folosit superficial în lanţul de producţie a conţinutului.
Apare şi riscul încălcării clauzelor de confidenţialitate. De exemplu, June Communications este partener de PR pentru corporaţii internaţionale din domeniul serviciilor financiare şi al asigurărilor. Urmărim cu foarte mare atenţie ce tip de conţinut putem partaja sau introduce într-un tool AI, deoarece sunt implicate informaţii confidenţiale ale clienţilor. Acest lucru se întâmplă similar şi în cazul start-up-urilor inovative, un alt segment de piaţă pe care îl deservim, care lansează produse disruptive şi unde comunicarea cu publicul larg trebuie pregătită cu mare atenţie din perspectiva confidenţialităţii datelor. În aceste situaţii, orice informaţie transmisă prematur sau formulată neclar poate afecta atât percepţia publică asupra produsului, cât şi încrederea investitorilor, motiv pentru care gestionarea comunicării devine un proces extrem de sensibil.
Există şi riscul unei informări incomplete sau distorsionate?
I.F.: Absolut. Modelele AI se bazează pe date istorice, care nu surprind mereu realitatea actuală. Dacă o companie ia decizii doar pe baza unor răspunsuri dintr-un model AI, fără verificări, poate rata schimbări legislative, mişcări de piaţă sau evoluţii competitive.
Pentru utilizatorul obişnuit, apare o altă problemă: iluzia informării complete. Inteligenţa artificială formulează răspunsuri ferme, coerente şi bine structurate, dar acestea pot omite detalii esenţiale. Oamenii tind să ia astfel de răspunsuri ca pe o sursă absolută de adevăr, ceea ce poate fi riscant.
În plus, accesul instant la răspunsuri generate automat pune o presiune uriaşă pe industria comunicării. Brandurile - şi implicit agenţiile - sunt obligate să-şi adapteze modul de comunicare la o audienţă care nu mai are răbdare pentru conţinut amplu şi analitic. Oamenii vor informaţie scurtă, rapidă şi imediat utilă nevoilor lor, ceea ce reduce spaţiul pentru mesaje elaborate şi creşte cererea pentru content de consum rapid, precum cel din social media. În consecinţă, apetitul publicului larg pentru materiale consistente scade, iar agenţiile au tot mai puţine opţiuni de a livra comunicare profundă fără a pierde atenţia audienţei.
Cum influenţează inteligenţa artificială viitorul SEO şi vizibilitatea în online?
I.F.: Observăm deja o schimbare importantă. Într-un singur an, ponderea ChatGPT în zona de căutări online a crescut cu aproximativ 720%, conform unei analize Social Media Today. Chiar dacă este încă sub 1% din totalul căutărilor Google, tendinţa este clară: oamenii încep să caute informaţie direct în AI, nu în motoarele de căutare tradiţionale.
Asta înseamnă că SEO nu va mai fi doar despre cuvinte cheie şi ranking. Va fi şi despre modul în care conţinutul tău este preluat, interpretat şi integrat în răspunsurile generate de modele AI, ceea ce aduce o schimbare majoră pentru agenţii. Pentru ca materialele să fie AI-friendly, conţinutul trebuie optimizat pentru răspunsuri directe, clare şi uşor accesibile, deoarece asistenţii AI dau prioritate informaţiilor concise pe care le pot cita sau rezuma rapid.
În acelaşi timp, inteligenţa artificială oferă şi avantaje semnificative pentru zona de SEO: poate rafina rapid researchul pentru cuvinte cheie, poate identifica şi mapa trenduri emergente, analizează volume mari de date în câteva secunde şi poate genera sugestii relevante pentru strategii de link building sau structuri de conţinut. Folosit corect, AI devine un accelerator de insight-uri şi decizii, nu doar un generator de text.
Cum se poziţionează agenţiile de PR în faţa riscului de dependenţă de inteligenţa artificială?
I.F.: Există două direcţii pe piaţă. Unele agenţii adoptă tehnologia fără filtru, riscând pierderea nuanţelor şi a creativităţii. Altele investesc în formarea echipelor şi în procese hibride - tehnologia ca suport, nu ca substitut.
Cele care se descurcă cel mai bine folosesc conţinutul generat automat doar ca schiţă, nu ca produs final. Rezultatele sunt mult mai bune: campanii relevante, mesaje consistente, mai mult timp pentru strategie şi gândire creativă. Este o confirmare a faptului că AI-ul nu îi înlocuieşte pe profesionişti, ci le amplifică capacitatea şi potenţialul, ajutându-i să lucreze mai eficient şi mai inteligent.
Cum va arăta viitorul, în opinia dumneavoastră?
I.F.: Avantajul competitiv îl vor avea companiile care ştiu să combine viteza şi volumul mare de date pe care le poate procesa inteligenţa artificială cu discernământul şi sensibilitatea umană. Creativitatea, intuiţia, înţelegerea profundă a contextului sau empatia nu pot fi automatizate, încă.
Viitorul nu este al celor care folosesc inteligenţa artificială „ca să ţină pasul”, ci al celor care o înţeleg ca parte dintr-o strategie de comunicare mai amplă, ancorată în realitate.
Pentru final, ce rol are June Communications în această transformare?
I.F.: Expertiza June Communications în PR şi comunicare se află la intersecţia dintre comunicare strategică şi inovaţie digitală. Clienţii noştri inovează în industrii diverse, precum IT şi tehnologie, servicii financiare, FinTech, asigurări, InsurTech, HealthTech, agricultură regenerativă, AgTech, transport electric şi energie regenerabilă. Industriile în care operăm sunt în principal B2B, cu B2B2G în unele cazuri şi într-o măsură mai mică B2C, în special pe zona de consumer lending sau e-commerce.
Credem în utilizarea responsabilă a tehnologiei şi în combinaţia inteligentă dintre AI şi expertiza umană. Aceasta este direcţia pe care o încurajăm şi la nivel intern ca perspectivă de dezvoltare pentru modul de lucru şi echipă.
