De câţiva ani încoace, mai exact odată cu lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, se discută intens despre potenţialul tehnologiei bazate pe inteligenţa artificială şi despre impactul pe care aceasta îl va avea asupra companiilor.
Discuţiile (şi profeţiile de tot felul) au fost alimentate, pe bună dreptate, de progresele tehnologice spectaculoase, de concurenţa acerbă a marilor companii de IT, dar şi de miza geopolitică care produce o adevărată ”cursă a înarmărilor”, ce are ca scop obţinerea unui avantaj decisiv pentru ţara ce va deţine cel mai avansat model de AI.
Profeţiile care nu se adeveresc
În martie 2025, Dario Amodei prezicea că ”în trei până la şase luni, AI-ul ar putea scrie 90% din cod, iar în aproximativ 12 luni ar putea scrie practic tot codul.” Totuşi, suntem departe de realizarea acestei predicţii.
Dario Amodei este CEO-ul companiei Anthropic - cea care realizează Claude, considerat cel mai bun asistent AI la momentul actual. Şi nu e singurul care a generat astfel de profeţii, unele făcute pe un ton apocaliptic – mai ales în ceea ce priveşte viitorul forţei de muncă care, nu-i aşa, va fi în scurt timp total înlocuită de agenţi bazaţi pe AI.
La nivel individual, mulţi dintre noi folosim deja AI, fie în scop personal, fie pentru sarcinile de la birou. Totuşi, nu simţim că AI-ul ne-ar putea înlocui prea curând.
Adopţia AI în companii - ceva nu merge
Nu puţine companii au încercat deja să implementeze AI, dar puţine proiecte sunt considerate un succes. De ce este încă adopţia atât de scăzută şi de ce succesul atât de rar? În cele ce urmează, vom încerca să oferim un răspuns la aceste întrebări şi totodată nişte recomandări, oferite din perspectiva unei experienţe în implementarea sistemelor IT.
Obiective modeste şi clare
Înainte de toate, nu vă gândiţi că veţi implementa un AI care să înlocuiască angajaţii pentru că, deocamdată, aşa ceva nu este posibil. Multe companii au căzut în capcana unor aşteptări nerealiste. Nu confundaţi fişa postului unui angajat cu ce face el efectiv. Da, poate acolo sunt trecute câteva rânduri, dar în realitate, zilnic, un angajat ia zeci de microdecizii pe care niciun AI nu le poate lua fără un anumit grad de risc. Puteţi, în schimb, să vă gândiţi să folosiţi AI-ul pentru unele dintre activităţile pe care angajaţii le desfăşoară.
Să zicem, de exemplu, că una dintre responsabilităţile angajaţilor cu experienţă este aceea de a face instrucţie cu noii angajaţi, de a-i învăţa procedurile şi procesele companiei. Instruirea unui nou angajat e genul de activitate care nu furnizează imediat plusvaloare companiei, dar care poate consuma din timpul preţios al angajaţilor care creează această plusvaloare.
Pentru asta, ne putem gândi la un Chatbot care să aibă acces la toată documentaţia companiei (manuale, proceduri etc.) şi care să ofere interactiv informaţia necesară noului angajat, cel puţin într-o primă fază.
Informaţie structurată şi procese bine puse la punct
Ca să funcţioneze corect, un instrument de AI are nevoie de informaţie de calitate, iar calitatea acesteia depinde de sistemele informatice care sunt deja implementate. Una e să ai datele firmei împrăştiate prin Excel-uri şi prin tot felul de aplicaţii care nu comunică între ele, alta e să ai un sistem de tip ERP care să înglobeze într-o singură bază de date cât mai multe dintre datele financiare şi operaţionale ale companiei.
Dincolo de asta, trebuie să existe o claritate în ceea ce priveşte procesele de afaceri, claritate care se reflectă în sistemele informatice existente, dar sursa ei este dată de management şi de calitatea organizării din companie. Altfel spus, trebuie să se ştie cine este responsabil pentru o activitate sau alta, ce trebuie fiecare să facă şi când. Ideal este să existe proceduri interne de lucru cât mai detaliate cu putinţă.
Revenind la exemplul anterior, cu Chatbot-ul care asistă noii angajaţi, degeaba îl va întreba un angajat cum să facă o cerere de concediu dacă nu există undeva, încărcată, o procedură care să explice cum se face aşa ceva, ce formular trebuie completat, către cine să îl trimită etc. Angajatul va primi, cel mult, un răspuns generic.
Multe companii s-au grăbit să adopte AI fără să ţină seama de acest aspect şi de aceea conversaţiile pe care le avem pe un site cu un Chatbot în majoritatea cazurilor sunt doar prilej de frustrare pentru cel care vrea să obţină o informaţie. Şi nu e vina AI-ului, pentru că acesta pur şi simplu nu are acces la ea.
Oamenii trebuie păstraţi în bucla de decizie şi control
Oricât de spectaculoase ar fi rezultatele furnizate de un instrument AI, rămâne o problemă fundamentală: sunt rezultate obţinute probabilistic şi nu determinist. Asta înseamnă că, la aceeaşi întrebare, răspunsurile pot fi uşor diferite. Această marjă de probabilitate (şi eroare) poate fi considerată acceptabilă când utilizăm AI-ul în scop personal, dar nu şi într-un mediu de business. Oamenii trebuie să verifice rezultatul şi, dacă e cazul, să valideze unele decizii.
În cazul Chatbot-ului pe care l-am dat ca exemplu, am putea să-i dăm instrucţiuni acestuia să evalueze gradul de certitudine al răspunsului pe care-l furnizează şi, dacă estimează că este sub un anumit prag, atunci să nu-l ofere noului angajat, ci, în funcţie de subiectul întrebării, să-l îndrume pe acesta către un angajat cu expertiză pe subiectul respectiv.
Vreţi să implementaţi AI în procesele operaţionale?
Recomandarea noastră este să începeţi mai întâi implementarea AI pentru unele procese conexe celor operaţionale (precum exemplul furnizat), pentru a vă putea familiariza cu tehnologia şi pentru a-i înţelege limitele. Dacă vreţi însă să treceţi la procesele operaţionale, cele care vă definesc activitatea, sugestia este să nu o faceţi fără a avea mai întâi un sistem ERP implementat.
Sistemul ERP este fundaţia pe care puteţi construi, pentru că are o bază de date care oferă în timp real informaţii pe baza căreia se pot lua deciziile corecte. Tot un sistem ERP încorporează, prin configurările realizate în cadrul său, o mare parte din regulile de business ale companiei. Iar unele dintre sistemele ERP sunt şi pregătite pentru a interacţiona cu instrumentele AI.
De exemplu, în sistemul ERP Dynamics Business Central, furnizat de către Microsoft şi implementat şi de către ELIAN Solutions, există deja funcţionalităţi bazate pe AI. Avem funcţionalitate de chat - Microsoft Copilot, care poate răspunde la întrebări în limbaj natural, dar şi agenţi care funcţionează autonom pentru generarea de comenzi de vânzare, facturi de cumpărare sau de deconturi.
De reţinut că sistemul e deschis la interacţiunea cu alţi agenţi AI, care pot funcţiona în afara Business Central, dar şi că se pot construi agenţi AI de la zero, chiar în cadrul acestuia.
De altfel, ELIAN Solutions are deja implementat, la nivel intern, un astfel de agent AI construit în Business Central, alături de alte instrumente AI utilizate pentru procesele companiei (dezvoltare, consultanţă şi vânzări).
Despre autor: George Baciu are o experienţă de peste 20 de ani în consultanţă de business, ERP şi comunicare. În prezent, lucrează în cadrul ELIAN Solutions şi scrie despre Dynamics Business Central, digitalizare şi optimizarea proceselor de afaceri.
