În Ţara Dornelor, undeva sus în munte, departe de industrie şi de marile surse de poluare, îşi începe drumul una dintre cele mai cunoscute ape minerale din România – Dorna. Un drum care porneşte din precipitaţiile căzute la peste 1.300 de metri altitudine şi se încheie, kilometri mai jos, pe linia de îmbuteliere a fabricii din Poiana Negrii (jud. Suceava) în care lucrează aproximativ 250 de oameni şi de care este strâns legată o întreagă comunitate. De altfel, 98% dintre angajaţii din producţie, transport, distribuţie sunt localnici.
Vizita la Izvorul Alb, una dintre sursele de apă din portofoliul Dorna, începe pe un drum care şerpuieşte prin pădure. Printre copaci apar, din când în când, căprioare, iar aerul curat îţi desfundă nările. Până la destinaţie trecem însă de mai multe porţi. Zona este împrejmuită, iar accesul oamenilor şi al animalelor este restricţionat tocmai pentru a proteja sursa de apă. De altfel, Coca-Cola HBC România, compania care deţine brandul Dorna, are în administrare 51 de hectare pentru protecţia sursei.
Înainte, zona fusese folosită drept păşune, iar după restricţionarea accesului a început un proces de reîmpădurire naturală. Vegetaţia nouă contribuie inclusiv la stabilizarea solului în perioadele cu precipitaţii abundente.
Dincolo de protejarea surselor de apă, strategia Coca-Cola HBC România pune accent pe conservarea bazinelor hidrografice locale, creşterea eficienţei utilizării apei în operaţiuni şi sprijinirea iniţiativelor care contribuie, pe termen lung, la rezilienţa resurselor de apă din comunităţile în care compania este prezentă.
Drumul apei din munte până la fabrică
La sursa de apă Izvorul Alb, care se află la baza vârfului Ouşorul din Masivul Suhard, la o altitudine de 1.145 de metri, compania are şase captări.
Apa care ajunge aici, în zonele de captare, îşi începe însă drumul mai sus, la 1.300–1.500 de metri altitudine. Precipitaţiile se infiltrează în sol, iar de aici începe o călătorie subterană, prin diferite straturi de rocă. Pe acest traseu, apa se îmbogăţeşte în mod natural cu minerale, înainte să reapară la suprafaţă, la izvor. În zonele de captare se iau zilnic probe, laboratorul fabricii realizând analize microbiologice în fiecare zi astfel încât să se asigure că apa este conformă pentru a ajunge pe masa consumatorilor. Dacă un singur parametru iese din limitele stabilite, alimentarea fabricii este oprită automat, iar apa nu ajunge pe linia de producţie.
„Din punct de vedere fizico-chimic şi microbiologic, apa pe care o extragem noi de aici este apa pe care o regăsiţi în sticla de Dorna”, a spus Lucian Mihu, directorul fabricii din Poiana Negrii.
De altfel, din zonele de captare, apa minerală naturală ajunge în fabrică printr-o conductă subterană de 10 km. Practic, apa iese natural din stratul de rocă, nu este pompată din subteran. La sursă apa are o temperatură de 7 grade Celsius.
În zona în care apare izvorul a fost amenajată captarea, iar în spatele zidului acesteia se află un filtru natural din pietriş prin care trece apa.
De la camera de captare până la îmbuteliere, apa circulă într-un sistem închis, fără contact cu mediul exterior. Practic, apa minerală naturală nu este supusă niciunui tip de tratament, iar principiul este ca proprietăţile de la sursă să se regăsească şi în produsul îmbuteliat. Însă, pentru că diferenţa de altitudine generează o presiune mare, pe traseu există cămine de rupere a presiunii.
O dată pe an, întregul traseu de aducţiune este supus unei revizii generale: conductele sunt curăţate mecanic şi igienizate, sunt verificate conexiunile şi sunt înlocuite preventiv elemente precum garniturile.
La capătul traseului este fabrica, o unitate care are trei linii de producţie, două pentru PET şi una pentru sticlă, aceasta din urmă fiind utilizată atât pentru ambalaje returnabile, cât şi nereturnabile.
„Avem o capacitate maximă de producţie de 400 de milioane de litri. Suntem a treia fabrică din grup între fabricile de apă ca volum îmbuteliat şi printre cele mai complexe”, a mai spus Lucian Mihu, directorul fabricii.
Ultima mare investiţie făcută în această unitate de producţie a fost în 2019, când a investit 11 mil.euro într-o nouă linie de producţie, aceasta permiţând inclusiv îmbutelierea în mai multe tipuri de ambalaje. În prezent, fabrica are 3 linii de îmbuteliere, una în ambalaje de sticlă şi două în ambalaje de PET. De asemenea, la Poiana Negrii, Coca-Cola HBC România a investit în creşterea capacităţii depozitului de la 8.800 la 22.000 de paleţi.
Un portofoliu extins
Însă, Izvorul Alb nu este singura sursă de apă pe care Coca-Cola HBC o are în zonă. Compania mai are în portofoliu şi ”Dorna Poiana Negri”, care se comercializează sub două variante, respectiv ”cumpătată” - cu dioxidul de carbon natural de la sursă (natural carbogazoasă) şi ”aprigă”, la care se adaugă şi CO2 natural, din sursa proprie si din alte surse naturale (carbogazificată). Sursa se află chiar în Poiana Negrii, un sat de munte situat la 900 de metri altitudine.
O altă sursă este Poiana Vinului, zona aparţinând de satul Coşna, comuna Dorna Candrenilor.
Denumirea sursei, Poiana Vinului, provine de la apele carbogazoase, întâlnite sub formă de mici izvoare naturale, dar şi în fântânile caselor răspândite pe dealurile din zonă.
Fabrica Dorna face parte din portofoliul Coca-Cola în România din 2002, aici fiind îmbuteliate Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Dorna Poiana Negri. Coca-Cola mai are două fabrici în ţară, una în Timişoara şi una în Ploieşti. Prima băutură Coca-Cola, brandul fanion al sistemului, a fost produsă în România pe 13 noiembrie 1991. În 1995 au fost deschise fabricile din Ploieşti şi Timişoara, iar în 2002 a fost achiziţionat brandul Dorna şi fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Dorna de la Poiana Negrii.
Împreună, cele trei fabrici produc anual peste un miliard de litri de băuturi. Produsele realizate aici ajung atât la consumatorii din România, cât şi pe pieţele internaţionale, prin exporturi în 15 ţări.
În total, sistemul Coca-Cola are în România circa 1.500 de angajaţi.
Cum funcţionează sistemul Coca-Cola în România?
În România, sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România.
Coca-Cola România, filiala locală a The Coca-Cola Company, este responsabilă de construirea şi dezvoltarea brandurilor, contribuie la dezvoltarea portofoliului şi adaptează strategiile globale la realitatea pieţei locale.
Coca-Cola HBC România se ocupă de îmbutelierea băuturilor pentru ca acestea să ajungă, zi de zi, la consumatori.
Parte a Grupului Coca-Cola HBC, unul dintre partenerii strategici de îmbuteliere ai The Coca-Cola Company la nivel global, Coca-Cola HBC România asigură producţia, îmbutelierea locală, logistica, distribuţia, vânzarea şi execuţia comercială în piaţă. În România, Coca-Cola HBC este lider pe piaţa de băuturi răcoritoare având o cifră de afaceri de peste 3,9 mld. lei (peste 780 mil. euro) la nivelul anului 2025.
Sistemul Coca-Cola susţine în total aproximativ 20.700 de locuri de muncă în România.
În 2024, achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe piaţa românească au depăşit 216 milioane de euro, iar 86% dintre furnizorii Sistemului au fost companii locale.
În acelaşi an, activitatea Sistemului Coca-Cola a generat în România o valoare adăugată de 911 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 0,26% din PIB-ul naţional.
