În ciuda discuţiilor despre o „bulă” a inteligenţei artificiale, AI la nivel enterprise câştigă tot mai mult teren. Începe să depăşească faza strictă de experimentare şi să devină o componentă de bază în procesele operaţionale ale companiilor. În 2026, nu va conta câte instrumente sunt testate - diferenţa o vor face companiile care transformă AI într-un mod de lucru scalabil, conectat la date, la procese şi la obiectivele de business, cu rezultate măsurabile.
Cognizant, una dintre cele mai mari companii IT prezente în România, prezintă 10 direcţii care vor defini 2026 pentru AI în mediul de business.
„Discuţia despre AI în enterprise s-a mutat de la curiozitate la impact – de la puterea tehnologiei la valoarea tangibilă pe care o livrează în business. Companiile caută iniţiative care aduc ROI (Return on Investment) măsurabil şi care pot fi scalate în procesele de bază, nu doar proiecte izolate”, spune Mihai Constandiş, Country Manager şi Head of Romania Studios în cadrul Cognizant.
Ce poate face o soluţie AI - unde aduce valoare, cât costă implementarea în producţie, cât de repede dă randament şi ce pregătiri iniţiale necesită ca să funcţioneze optim? În acest context, patru teme devin dominante: ROI, AI adaptat la o anumită industrie, context engineering şi agentic workflows.
1. ROI devine filtrul principal pentru iniţiativele AI
AI nu mai este doar despre inovaţie fără criterii de succes. Proiectele în domeniul inteligenţei artificiale sunt evaluate ca orice investiţie: cost total, risc, impact şi cât de repede se văd rezultatele. Organizaţiile vor reduce experimentele care nu se leagă de obiective clare şi vor prioritiza iniţiativele care intră în producţie, care se pot replica şi au ownership definit.
„Cel mai important semn de maturizare este că AI începe să nu mai fie tratat doar ca experiment. Devine o capabilitate operaţională, iar criteriile sunt simple: care este impactul, cât de repede se văd rezultatele şi integrarea în ecosistemul companiei”, completează Mihai Constandiş.
2. AI adaptat industriei devine avantaj competitiv
AI generic rămâne util, dar în etapa următoare diferenţa o vor face soluţiile construite pentru specificul unor industrii. Când AI înţelege procesele, terminologia, regulile şi particularităţile unei industrii, creşte calitatea rezultatelor şi scade riscul de erori. În business, încrederea contează la fel de mult ca performanţa, iar AI-ul adaptat pentru industrie câştigă prin predictibilitate.
„Cognizant lucrează pentru companii mari din industrii diverse. Echipele noastre apreciază acest avantaj strategic de a avea acces direct şi de a contribui la dezvoltarea proiectelor majore din diverse industrii. Da, totul se schimbă rapid, dar schimbarea este percepută şi gestionată altfel când eşti în prima linie a dezvoltărilor AI care influenţează întreaga lumea chiar în momentul în care vorbim”, mai spune Mihai Constandiş.
3. Context Engineering face diferenţa
AI-ului îi lipsesc adesea date complete, reguli explicite, modul de tratare a excepţiilor, conectarea între sisteme şi o logică operaţională clară. Tot mai multe companii vor investi în felul în care construiesc context pentru AI, pentru ca sistemele să livreze consecvent, nu doar să pară inteligente în demo.
„De cele mai multe ori, blocajul nu survine din cauza modelului, ci a lipsei de context tehnic (date, integrare) şi operaţional (procese de business redefinite). Context engineering înseamnă să construieşti puntea dintre inteligenţa brută a modelului şi fluxul de lucru specific al unei echipe”, adaugă Matei Neagoş, Head of Delivery în cadrul Cognizant.
4. Agentic workflows intră în producţie
AI trece de la asistenţă punctuală la fluxuri de lucru în care poate orchestra paşi dintr-un proces. Poate colecta informaţii, valida, completa, propune acţiuni, escalada şi urmări rezultatul. Un Project Manager pe care te poţi baza. În 2026, această tranziţie va produce câştiguri reale în termini de viteză şi eficienţă, pentru că reduce fricţiunea dintre etape şi scurtează ciclul end-to-end.
„Diferenţa dintre un pilot şi o soluţie în producţie constă în trecerea de la prompting la orchestrare. Un agent matur nu doar generează text, ci gestionează un ciclu de viaţă: primeşte un obiectiv, îşi alege uneltele, execută, îşi validează rezultatul faţă de regulile de business şi raportează succesul sau eşecul direct în sistemele existente. Scalarea apare atunci când acest flux devine predictibil şi auditabil”, mai spune Matei Neagoş.
5. Integrarea cu sistemele companiei devine criteriul de scalare
AI care rămâne un pion separat de ecosistemul digital al companiei produce rezultate limitate. Organizaţiile vor prioritiza integrarea acestuia cu CRM, ERP, platforme de date şi aplicaţii operaţionale. Valoarea mare apare când AI devine parte din operaţiuni, nu un instrument folosit ocazional.
6. Guvernanţa devine normalitate, nu anexă
Pe măsură ce AI este integrat în procese critice şi începe să execute acţiuni, regulile devin obligatorii. Ce e permis, ce trebuie validat, cine aprobă, cum se protejează datele, cum se gestionează riscul. Companiile care proiectează guvernanţa din start vor scala mai repede şi vor evita blocaje târzii.
7. Productivitatea creşte, dar cresc şi aşteptările
AI ridică standardul de livrare şi schimbă percepţia despre cât ar trebui să dureze un task. De aceea, multe organizaţii vor descoperi un paradox: eficienţa creşte, dar creşte şi volumul de muncă. Din acest motiv, avantajul nu vine doar din instrumente, ci din organizare, prioritizare şi calibrare a aşteptărilor.
„AI ridică standardul de productivitate, dar miza este să păstrăm un ritm sustenabil pentru echipele noastre. Nu e suficient să introduci instrumente noi; trebuie să regândeşti modul de lucru şi aşteptările oamenilor şi să îi ajuţi să gestioneaze schimbările. Schimbarea este singura certitudine pe care o trăim şi de cele mai multe ori este necesară pentru a evolua. Ne concentrăm în Cognizant mai mult ca oricând pe a învăţa împreună cum să gestionăm schimbările de natură diversă – din lume, din industrie, din companie, globale şi locale deopotrivă”, spune Raluca Dolan, HR Director.
AI poate aplatiza structurile organizaţionale tradiţionale, reunind rapid oamenii potriviţi în jurul unor obiective comune şi gestionând logistica şi cunoştinţele instituţionale, astfel încât oamenii să se concentreze pe rezultate, nu pe birocraţie.
8. Profilurile hibride devin noua monedă în piaţa IT
Proiectele enterprise sunt din ce în ce mai transversale. În 2026, sunt căutaţi oamenii care combină competenţe tehnice cu înţelegerea business-ului sau cu expertiză de industrie. Această combinaţie reduce dependenţa de handover-uri şi accelerează decizia.
„Profilurile hibride câştigă tot mai mult teren: oameni care combină competenţe tehnice cu înţelegerea business-ului şi cu alte abilităţi aşa-zise soft – abilităţăţi de comunicare şi prezentare, lucru într-o echipă. Într-o industrie IT care se schimbă rapid, profund racordată la o economie şi la o lume care se schimbă şi mai rapid, capacitatea de a face legătura între aceste două lumi - tehnică/realistă şi umanistă, dacă ar fi să facem o încadrare strictă - devine un avantaj clar”, explică Raluca Dolan.
9. Expertiza devine mai accesibilă în organizaţii
AI poate accelera accesul la know-how, proceduri, standarde şi bune practici. Companiile vor folosi această democratizare a expertizei pentru a reduce timpul de onboarding, pentru a creşte consecvenţa execuţiei şi pentru a diminua dependenţa de câţiva specialişti-cheie. În business, acest lucru se traduce prin viteză şi rezilienţă.
10. AI devine în 2026 noul centru de coordonare al proceselor din companii
Probabil una din cele mai importante predicţiii pentru 2026 este schimbarea de paradigmă. Nu mai plecăm de la premisa că AI este doar o iniţiativă punctuală, ci o capabilitate operaţională cu ownership, roadmap, bugete recurente, integrare, reguli şi competenţe. Organizaţiile care construiesc această fundaţie vor putea itera constant şi vor obţine avantaj competitiv real.
„În 2026, inteligenţa artificială trece din rolul de simplu instrument integrat în fluxuri de lucru şi ajunge să funcţioneze ca un adevărat strat de orchestrare pentru operaţiunile enterprise. Dacă până acum organizaţiile apelau la automatizări punctuale pentru a optimiza procese izolate, anul acesta vedem apariţia unor „sisteme de comandă” bazate pe AI, capabile să conecteze într-un mod coerent date, aplicaţii şi resursele organizaţionale.
Aceste platforme analizează în timp real modul în care procesele se influenţează reciproc, anticipează blocajele, realocă resurse şi propun acţiuni concrete pentru liderii de business. Pentru companiile care au investit deja în calitatea datelor, guvernanţă şi integrarea proceselor critice, AI devine motorul care coordonează operaţiunile, nu doar o extensie tehnologică.
Această schimbare marchează tranziţia către un model în care o parte semnificativă a deciziilor operaţionale se ia într-un mod semi autonom, iar resursele umane îşi pot orienta timpul spre strategie, inovare şi îmbunătăţirea experienţei clienţilor”, conchide Raul Petraşcu, Head of Communities Romania.
Diferenţa nu se va vedea în cât se vorbeşte despre AI, ci în cât de bine funcţionează în procesele de bază şi în valoarea pe care o livrează. ROI, AI construit cu specific de industrie, context engineering şi agentic workflows nu sunt doar principii teoretice, ci condiţiile prin care AI-ul trece de la experiment la infrastructură de business.
Cognizant (Nasdaq: CTSH) dezvoltǎ afaceri moderne. Îşi ajută clienţii să îşi modernizeze tehnologia, să reimagineze procesele şi să transforme experienţele, astfel încât să poată rămâne în top într-o lume aflatǎ în schimbare rapidă. Detalii pe www.cognizant.com sau @cognizant.
Cognizant Romania este prezentǎ în România din 2018, când Cognizant a achiziţionat Softvision, companie fondatǎ în 1998, în Cluj-Napoca. În prezent, Cognizant este angajator de top în România, cu sedii în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Baia Mare, cu 2500 de angajaţi, fiind unul dintre cele mai mari centre de dezvoltare software Cognizant din Europa de Est. În 2024, Cognizant România a ocupat locul al 2-lea în topul “Randstad România Employer Brand Research 2024”, cea mai cuprinzătoare cercetare de brand de angajator din lume.
