Piaţa asigurărilor din România traversează una dintre cele mai importante perioade de transformare din ultimele două decenii. Digitalizarea accelerată, dezvoltarea inteligenţei artificiale, apariţia unor noi jucători construiţi nativ digital şi schimbarea comportamentului consumatorilor determină companiile de asigurări să-şi regândească modelele de business, distribuţia şi relaţia cu clienţii.
Transformarea are loc într-un moment în care industria continuă să crească. Potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), piaţa asigurărilor din România a ajuns la finalul anului 2025 la un volum total al primelor brute subscrise de 25,8 miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Asigurările de viaţă au înregistrat cea mai mare creştere, de 18%, până la 5,15 miliarde de lei, în timp ce segmentul RCA şi-a menţinut poziţia dominantă, cu subscrieri de 10,7 miliarde de lei, în creştere cu 9%. De asemenea, asigurările de sănătate au depăşit pragul de 1,2 miliarde de lei, după un avans de 11%.
Dincolo de creşterea volumelor, structura pieţei indică şi o schimbare de comportament din partea consumatorilor. Avansul accelerat al asigurărilor de viaţă şi al celor de sănătate sugerează o preocupare tot mai mare pentru protecţie financiară şi gestionarea riscurilor pe termen lung, într-un context economic marcat de volatilitate şi incertitudine.
În paralel, la nivel global, tehnologia continuă să transforme fundamental industria asigurărilor. Potrivit celui mai recent raport Gallagher Re, investiţiile globale în companiile insurtech au ajuns la 1,31 miliarde de dolari în primul trimestru din 2025, în creştere cu 90,2% faţă de trimestrul precedent şi la cel mai ridicat nivel din trimestrul al treilea al anului 2022. Mai mult, 61,2% din finanţările atrase în T1 2025 au mers către companii insurtech dezvoltate în jurul inteligenţei artificiale, semn că AI-ul devine principalul motor al transformării industriei, de la subscriere şi pricing până la administrarea daunelor şi relaţia cu clienţii.
Tendinţa s-a consolidat pe parcursul întregului an. La nivel global, finanţările atrase de companiile insurtech au ajuns la 5,08 miliarde de dolari în 2025, în urcare cu 19,5% faţă de 2024, marcând prima creştere anuală a investiţiilor din sector după 2021. Peste două treimi din capitalul atras în 2025 a fost direcţionat către companii care dezvoltă soluţii bazate pe inteligenţă artificială.
Deşi România rămâne o piaţă cu un grad de penetrare a asigurărilor sub media europeană, tocmai acest decalaj creează oportunităţi pentru companiile care reuşesc să combine tehnologia, distribuţia eficientă şi experienţa clientului într-un model sustenabil.
Aceste teme s-au aflat în centrul dezbaterilor din cadrul ediţiei din acest an a UNCHAIN Festival, desfăşurată în Cetatea Oradea, unde reprezentanţi ai unor companii de asigurări, insurtech-uri şi organizaţii internaţionale dedicate inovării au discutat despre viitorul industriei şi despre modul în care tehnologia schimbă regulile jocului.
Tehnologia nu mai este diferenţiatorul principal
Una dintre concluziile care s-au desprins din discuţiile dintre liderii industriei este că tehnologia nu mai reprezintă în sine un avantaj competitiv. Într-o piaţă în care instrumentele digitale devin accesibile tuturor, diferenţa este făcută de capacitatea companiilor de a construi experienţe relevante şi de a câştiga încrederea clienţilor.
Din perspectiva Iulianei Floricică, Co-fondator & CEO June Communications şi moderator al panelului „From Concept to Carrier: Building, Scaling and Transforming Insurance Companies” din cadrul UNCHAIN Festival, una dintre cele mai importante concluzii ale discuţiei este că industria asigurărilor a depăşit etapa în care tehnologia reprezenta principalul diferenţiator competitiv.
„Discuţiile din cadrul panelului au arătat foarte clar că tehnologia a devenit o condiţie de bază pentru competitivitate, nu un avantaj în sine. Ceea ce diferenţiază astăzi companiile este capacitatea lor de a construi încredere, de a oferi experienţe relevante şi de a integra tehnologia într-un mod care răspunde nevoilor reale ale clienţilor. În egală măsură, am observat un consens în jurul ideii că viitorul aparţine ecosistemelor şi parteneriatelor, nu modelelor izolate de business”, a afirmat Iuliana Floricică.
Noua perspectivă se reflectă tot mai clar în strategiile companiilor din industria asigurărilor. Accentul se mută de la simpla digitalizare către construirea unor modele de distribuţie şi de interacţiune adaptate comportamentului real al consumatorilor.
„Tehnologia era deja aici. Ceea ce lipsea era concentrarea pe o propunere digitală directă”, a subliniat Panos Kouvalis, liderul expansiunii Anytime în România, în cadrul panelului moderat de Floricică.
Mesajul este relevant pentru întreaga industrie: digitalizarea nu presupune schimbarea comportamentului consumatorilor, ci adaptarea produselor şi serviciilor la comportamentele pe care aceştia le au deja.
Clienţii nu mai compară asigurătorii între ei
O schimbare majoră vine din zona aşteptărilor consumatorilor.
„Clienţii nu mai compară experienţa pe care o au cu un asigurător cu cea oferită de un alt asigurător. Ei compară serviciile de asigurări cu experienţele pe care le au în e-commerce, telemedicină sau alte servicii digitale”, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei June Communications, Erik Barna, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din industria locală de insurtech.
Această schimbare obligă companiile să ofere procese mai rapide, servicii disponibile în timp real şi interacţiuni similare cu cele întâlnite în alte industrii digitale.
În acest context, experienţa clientului devine principalul câmp de competiţie, iar viteza de răspuns, accesibilitatea şi personalizarea contează la fel de mult precum preţul poliţei.
Brokerii nu dispar. Rolul lor se transformă
În ultimii ani, dezvoltarea canalelor digitale a alimentat dezbaterea privind viitorul brokerilor de asigurări. Practica din piaţă arată însă că viitorul aparţine modelelor hibride, în care tehnologia şi consultanţa umană coexistă.
Tot în direcţia modelelor hibride merge şi experienţa Hellas Direct. „România şi brokerii români ne-au făcut să deschidem canalul de distribuţie prin brokeri. Înainte de a intra pe această piaţă eram aproape exclusiv o companie directă”, a declarat Luka Prelevic, Managing Director Hellas Direct, subliniind că piaţa locală a demonstrat că distribuţia digitală şi cea prin brokeri se completează reciproc. În completare, Panos Kouvalis a arătat că succesul pe plan local depinde strict de ascultarea pieţei: „Nu schimbăm lumea. Ascultăm ceea ce consumatorii români fac deja şi construim în jurul acestui comportament.”
Aceeaşi viziune este împărtăşită şi de Erik Barna: „Brokerii care nu vor folosi AI sau tehnologia în general pentru a genera valoare adăugată vor avea de pierdut. În schimb, cei care vor adopta rapid tehnologia şi o vor folosi pentru a crea experienţe mai bune pentru clienţi se vor diferenţia competitiv.”
În opinia sa, inteligenţa artificială nu va elimina intermedierea, ci va muta accentul de pe activităţile repetitive către consultanţă şi relaţia cu clientul.
„Brokerii vor avea mai mult timp să ofere consultanţă şi să fie mai aproape de client. AI-ul trebuie să devină companionul brokerului în servirea clientului”, a afirmat Barna.
Transformarea industriei presupune însă şi schimbări interne profunde. Costi Stratnic, Vice President of the Managing Board al OMNIASIG Vienna Insurance Group, consideră că cea mai dificilă provocare nu este implementarea tehnologiei, ci schimbarea culturii organizaţionale. „Cea mai grea parte nu este tehnologia. Este mentalitatea. Trebuie să ţinem motorul pornit în timp ce îl reconstruim”, a afirmat acesta. La rândul său, Kobi Bendelak, CEO al InsurTech Israel, consideră că impactul inteligenţei artificiale va depăşi automatizarea proceselor. „Toată lumea crede că inteligenţa artificială reduce costurile. Şi o face. Dar, în acelaşi timp, este foarte scumpă”, a spus acesta, adăugând că în viitor interacţiunea dintre clienţi şi asigurători ar putea avea loc prin intermediul agenţilor AI care vor comunica direct între ei.
Inteligenţa artificială intră în zona operaţională
Dacă în relaţia directă cu clientul există încă un anumit nivel de reticenţă faţă de inteligenţa artificială, în zona operaţională beneficiile sunt deja evidente.
Potrivit lui Erik Barna, cel mai mare impact pe termen scurt va apărea în automatizarea proceselor repetitive din back-office, în special în administrarea şi reînnoirea poliţelor standardizate.
„În zona de reînnoire a poliţelor simple, unde există deja toate informaţiile despre client, AI-ul poate fi un instrument extrem de valoros”, a explicat acesta.
Cu toate acestea, adoptarea pe scară largă este încetinită de reglementări, de cultura organizaţională şi de nivelul de încredere al consumatorilor.
„În industria asigurărilor există o anumită rezervă faţă de noile tehnologii, iar consumatorul reprezintă în acest moment una dintre principalele bariere în utilizarea AI-ului”, a spus Barna.
Construirea unui asigurător de la zero rămâne unul dintre cele mai dificile exerciţii antreprenoriale
În timp ce marile companii încearcă să-şi accelereze transformarea digitală, noi jucători vor să construiască modele complet noi de business. Un exemplu este Eazy Asigurări, unul dintre cei mai noi asigurători digitali din România.
„Este prima companie de asigurări creată de la zero în România după foarte mulţi ani. A trebuit să învăţăm totul de la zero”, a spus, pentru June Communications, Viorel Moglan, COO al companiei.
Dincolo de provocările de reglementare, Eazy Asigurări a trebuit să convingă marii reasigurători internaţionali să susţină un model de business fără istoric operaţional.
„Aveam un plan de afaceri foarte solid, dar nu aveam date istorice care să îl confirme. A trebuit să convingem reasigurătorii că modelul funcţionează şi că îl putem executa”, a explicat Moglan.
Experienţa sa confirmă că, într-o industrie în care încrederea este moneda principală, credibilitatea este la fel de importantă ca tehnologia.
De ce asigurările devin o temă strategică pentru ecosistemul fintech
Prezenţa tot mai consistentă a sectorului de asigurări în cadrul UNCHAIN Festival reflectă importanţa pe care această industrie o capătă în transformarea serviciilor financiare.
„Ideile pe care le schimbăm aici sunt foarte importante, iar relaţiile pe care reuşim să le construim pot deveni extrem de valoroase. Startup-urile au nevoie de astfel de contexte pentru a deveni cunoscute şi pentru a ajunge la investitori şi clienţi”, a declarat Viorel Moglan.
Potrivit Iulianei Floricică, creşterea relevanţei industriei asigurărilor în cadrul UNCHAIN Festival reflectă maturizarea unui sector care, până recent, era mai puţin prezent în conversaţiile despre inovaţie financiară.
„În ultimii ani am văzut cum subiecte precum inteligenţa artificială, automatizarea proceselor, distribuţia digitală şi experienţa clientului au devenit priorităţi şi pentru industria asigurărilor. Tocmai de aceea, verticala de insurance şi Insurtech începe să ocupe un loc tot mai important în ecosistemul fintech şi în dialogul despre viitorul serviciilor financiare”, a declarat Floricică.
Importanţa tot mai mare a sectorului de asigurări în cadrul UNCHAIN Festival reflectă transformările prin care trece întreaga industrie financiară. În opinia Alexandrei Pollack, Founder & CEO al UNCHAIN Festival, viitorul serviciilor financiare din Europa Centrală şi de Est va fi construit prin colaborare şi dezvoltarea unor ecosisteme puternice. „Şi ediţia din acest an ne-a arătat că viitorul finanţelor în Europa Centrală şi de Est nu va fi conturat de jucători individuali, ci de ecosisteme. Vom modela noua realitate a industriei pe acest fundament care se bazează pe încredere, viteză şi scop comun”, a subliniat fondatoarea festivalului.
În concluzie, dezbaterea din industrie nu mai este despre digital versus tradiţional, broker versus online sau om versus tehnologie. Miza reală este capacitatea companiilor de a combina agilitatea, încrederea, expertiza şi tehnologia într-un model care răspunde noilor aşteptări ale consumatorilor. Iar într-o piaţă aflată încă în plin proces de maturizare, cei care vor reuşi să facă acest lucru vor defini următoarea etapă de dezvoltare a industriei asigurărilor din România.
