Timp de decenii, o vacanţă la o staţiune balneară a însemnat, în primul rând, tratament. Astăzi, modelul începe să se schimbe. Apa termală, nămolul, apele sărate şi bazele de tratament sunt integrate în experienţe de wellness, prevenţie şi leisure, iar hotelurile investesc în SPA, gastronomie şi servicii premium pentru a atrage turişti care nu mai vin doar pentru o afecţiune, ci pentru o stare de bine.
Resursele care au construit reputaţia staţiunilor balneare româneşti, adică apele termale, apele sărate şi nămolurile terapeutice, primesc o nouă interpretare. Hotelurile şi clinicile încearcă să le transforme în experienţe de wellness, prevenţie şi turism premium.
Staţiunile balneare româneşti caută aşadar să îşi schimbe modelul de business, pe măsură ce cererea se diversifică. Tratamentul rămâne principala componentă a turismului de acest fel, însă în oferta hotelieră îşi fac loc tot mai mult serviciile de SPA, wellness, prevenţie şi relaxare, alături de cazare şi gastronomie.
Băile Govora este unul dintre exemplele în care această tranziţie se vede atât în investiţii, cât şi în structura cererii. Băile Govora SA, compania care operează hotelurile Palace, Belvedere şi Parc din staţiune, derulează un plan de investiţii concentrat pe extinderea serviciilor medicale şi pe modernizarea capacităţilor de cazare. Proiectul central îl reprezintă transformarea Vilei Zorileanu într-o clinică dedicată longevităţii, prevenţiei medicale, terapiilor anti-aging şi wellnessului.
Investiţia în Vila Zorileanu este estimată la peste 2 milioane de euro, dintre care aproape 1,2 milioane de euro reprezintă finanţare nerambursabilă. De altfel, investiţia vine într-un moment în care compania spune că observă o schimbare a cererii.
Tratamentul balnear generează în continuare peste 60% din numărul turiştilor care ajung în hotelurile companiei, însă wellnessul şi relaxarea reprezintă deja între 35% şi 40% din solicitări. Printre serviciile suplimentare cerute se numără terapiile SPA, pachetele de prevenţie şi experienţele gastronomice.
„Cel mai important şi ambiţios proiect strategic este revitalizarea Vilei Zorileanu, unde am demarat deja lucrările de execuţie. Ne propunem să transformăm această clădire istorică emblematică într-o clinică de înalte standarde, orientată exclusiv pe longevitate, prevenţie medicală, prevenţie anti-aging şi wellness. Este o investiţie de anvergură care îşi propune să devină un pol de atracţie modern, menit să repoziţioneze Băile Govora pe harta internaţională a turismului de longevitate“, a spus Violeta Niţescu, director general al Băile Govora SA.
Compania operează hotelurile Palace, de patru stele, Belvedere, de trei stele, şi Parc, de două stele şi primeşte anual aproximativ 30.000 de turişti.
Profilul clientelei s-a modificat în ultimii ani. Pe lângă segmentul tradiţional al persoanelor care vin pentru tratament, executivul observă o creştere a numărului de turişti activi, care caută sejururi de recuperare şi relaxare.
În acest context, Viorica Niţescu spune că direcţia de dezvoltare a businessului urmăreşte creşterea ponderii serviciilor cu valoare adăugată şi consolidarea segmentului de wellness şi prevenţie.
În oferta Hotelului Palace, spre exemplu, componenta de wellness este construită în jurul unui centru SPA cu piscine interioare şi exterioare încălzite tot anul, cu jacuzzi, saune, hammam şi mai multe tipuri de masaje şi ritualuri de relaxare. Printre acestea se numără masajele cu roci vulcanice, ritualurile cu sare şi băile cu esenţe de plante.
Pe lângă direcţia de spa, baza medicală rămâne o componentă importantă, cu proceduri pentru afecţiuni respiratorii şi reumatismale, pentru recuperare şi combaterea stresului, de la inhalaţii şi băi cu apă minerală până la hidrokinetoterapie, masaj terapeutic şi kinetoterapie.
Hotelul Palace a fost construit între 1911 şi 1914 după planurile arhitectului Ernest Doneaud şi a fost restaurat în 2013. În perioada interbelică, era una dintre destinaţiile elitei aristocratice. Acesta se află la marginea parcului balnear Govora, care se întinde pe mai mult de 20 de hectare şi a fost conceput în 1910 de peisagistul francez Émile Pinard.
Pentru staţiunile balneare, schimbarea înseamnă astfel trecerea de la un model concentrat în primul rând pe tratament către unul în care sănătatea, prevenţia şi relaxarea pot coexista cu turismul de leisure şi ospitalitatea premium.
Un astfel de model de transformare se conturează şi la Băile Herculane, unde investiţiile se concentrează pe recuperarea patrimoniului şi dezvoltarea turismului de leisure.
Antreprenorul Nicolae Căpuşan, fondatorul SunGarden Resort din Cluj, a început reabilitarea hotelului Decebal din staţiune. Lucrările la exterior au fost finalizate, iar în prezent se lucrează la interioare. Hotelul este proiectat să fie redeschis la cinci stele şi să devină primul hotel de această categorie din Băile Herculane.
Noua unitate va avea 60 de camere, faţă de cele 120 de camere pe care le avea iniţial, şi este gândită ca o destinaţie pentru turiştii de leisure. Investiţia face parte dintr-un pariu mai larg pe revenirea Băilor Herculane. Antreprenorul a achiziţionat şi recondiţionat cazinoul din staţiune, care este deja dat în folosinţă, şi mai deţine Vila Livia, o clădire istorică din 1888.
Căpuşan spune că observă o orientare către turismul premium şi luxury şi că hotelurile de cinci stele au avut o evoluţie mai bună în portofoliul său decât unităţile de categorii inferioare.
„Ca tendinţe, atât la nivel mondial, cât şi în România, remarc că se merge spre un turismul premium, luxury. Oamenii nu mai vor doar cazare şi masă “, a spus recent Nicolae Căpuşan.
Antreprenorul consideră că această orientare către experienţe va fi în avantajul staţiunii Băile Herculane.
„Oamenii încearcă să găsească o îmbinare între ce înseamnă tratamentul medical şi relaxare. Cred că Herculane le adună pe toate şi poate să fie un pol extraordinar al turismului românesc.
Un alt exemplu este staţiunea Băile Felix, care are şi ea o infrastructură de wellness dezvoltată. Aici, la Lotus Therm Spa & Luxury Resort, componenta termală este integrată într-un resort de cinci stele. Complexul combină piscinele cu apă termală cu zonele de saună, baie de aburi şi servicii de SPA, în timp ce componenta medicală este inclusă în oferta resortului prin servicii de hidroterapie, electroterapie şi masaje terapeutice.
În acest model, apa termală devine nu doar o resursă pentru tratament, ci şi parte dintr-o experienţă de leisure şi wellness.
La Sovata, apa sărată şi nămolul terapeutic sunt integrate
într-un model de tip medical SPA. Hotelurile din grupul Ensana, spre exemplu, combină baza de tratament cu facilităţi de wellness, inclusiv piscine, jacuzzi, băi Kneipp şi bazine cu apă sărată. Specificul staţiunii este dat de Lacul Ursu şi de resursele sale saline, ceea ce permite ca experienţa de wellness să fie legată direct de identitatea balneară a destinaţiei.
Spre comparaţie, Călimăneşti-Căciulata merge pe un alt avantaj natural – apele geotermale. În staţiune şi în împrejurimi există hoteluri şi centre care combină cazarea cu piscine termale, hidroterapie şi facilităţi de relaxare, în timp ce infrastructura de agrement acvatic, precum Cozia Aqua Park, adaugă o componentă de leisure şi familie.
Aşadar, fiecare destinaţie are specificul ei. Dar există şi un fir roşu – bunăstarea.
