Cu zeci de vapoare în portul din Istanbul, care din oră în oră se umplu de turişti din toată lumea pentru o plimbare pe strâmtoarea Bosfor, turcii profită la maxim de apa care le scaldă oraşul.
Pe de altă parte, românii nu ştiu ce să mai facă pentru a evita blocarea ambarcaţiunilor pe Dunăre, din cauza nivelului redus la care a ajuns fluviul.
La recepţia hotelurilor, pe stradă sau chiar în restaurante, turcii îi invită pe turişti la o plimbare pe Bosfor, Istanbulul atrăgând 7,5 milioane de vizitatori străini anual. Cea mai îngustă strâmtoare maritimă folosită pentru navigarea internaţională, care leagă Marea Neagră cu Marea Marmara, este o sursă importantă de venituri din turism..
"Avem turişti din China, Sua, Marea Britanie, Spania, chiar şi India. În fiecare zi se face coadă în faţa caselor de bilete la croaziere, nu avem cursă în care să nu se ocupe toate locurile din vapor", spune Mehmet, căpitanul unui vas pregătit să plece pe Bosfor.
Niciun vapor nu pleacă din port fără să îşi ocupe toate locurile puse la dispoziţie celor care scot din buzunare câte 12-15 lire turceşti (circa 6 euro) pentru o scurtă croazieră pe strâmtoarea Bosfor.
Malurile strâmtorii sunt decorate cu moschee, palate elegante, grădini luxuriante, dar şi vile de vacanţă ridicate de bogaţii Istanbulului.
Croaziera pe Bosfor este o briză bine primită, după ce ieşi din agitaţia din cartierele vechi ale Istanbului. Mai ales dacă pleci în mini croazieră după circuitele pe la celebrele moschee "Moscheea Albastră" sau muzeul "Sfânta Sofia", la care se fac cozi similare cu cele de la Vatican.
Indifent de pe ce mal o priveşti (european sau asiatic), strâmtoarea Bosfor apare ca o puzderie de vase comerciale şi turistice, dar şi de vase de pescuit ale localnicilor. Dacă pe apă se leagănă vapoare mari cu vizitatori străini, pe cele două poduri suspendate (Bosfor şi Galata), cu câte şase benzi de circulaţie, se plimbă de dimineaţa până seara autocare pline cu turişti.
