Style

Într-o lume a modei extrem de eterogenă şi în perpetuă mişcare, cinci nume autohtone încearcă să îşi găsească loc. Cu ce vin nou?

01 iul 2025 60 afişări de Florentina Niţu, Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Într-o lume a modei extrem de eterogenă şi în perpetuă mişcare, e tot mai greu pentru un brand să se remarce, şi mai ales la început, când păşeşte timid şi nu are bugetele de marketing ale unor mărci consacrate deja. Şi totuşi, există şi unele exemple care vin să infirme regula. După Afaceri Premium a selectat cinci nume autohtone pe care le-a remarcat – mai recent sau de mai multă vreme, pentru a le (re)spune povestea.

 

Liberté á porter

Într-o lume cu logouri la vedere, colecţii-capsulă şi tendinţe care se schimbă de la un sezon la altul, Kalaue îşi face loc pentru femeia care se îmbracă pentru suflet şi care trăieşte pentru frumos, nu pentru validare, aparenţe sau alţii. Nu e despre „ce se poartă“, ci despre libertatea de a fi cum vrei. 

Pentru Elena Anghel, Kalaue a început ca o joacă, ca un hobby de copil îndrăgostit de texturi, culori şi de acul de cusut. Cosea din curiozitate, încă de mică, dar nu şi-a dat seama atunci că are visuri mari. Abia acum un an a apărut adevăratul declic: un „hai să încerc“ care s-a transformat, rapid într-un „nu mai pot fără asta“. Şi hobby-ul de ieri a devenit brandul de azi: Kalaue.

„Kalaue e un nume inventat de mine, acum doi ani, când stând pe o plajă în Grecia visam cu ochii deschişi la proiectul acesta şi ştiam că visului meu trebuie să-i dau un nume. L-am simţit ca pe un cuvânt care sună a libertate, a ceva sălbatic şi blând în acelaşi timp. Nu are neapărat o traducere, dar pentru mine înseamnă începuturi, libertate, înseamnă femeie care călătoreşte prin viaţă cu zâmbetul pe buze“, povesteşte Elena Anghel.

Primul produs vândut de ea sub brandul acesta a fost o rochie tip corset, una dintre piesele ei preferate. A fost cumpărată de o fostă colegă, care a susţinut-o încă de la început. Crede că în acea rochie nu s-a văzut doar un design, ci şi visul ei care începea să prindă formă.

Brandul, afirmă Elena, spune povestea celor care refuză rutina, care vor să simtă viaţa, nu doar s-o trăiască. Stilul pe care îl propune este boho, cu un strop de zahăr: lejer, feminin, jucăuş. Ea se lasă inspirată de plajele pustii, drumurile fără GPS şi dimineţile fără planuri.

Nu a urmat şcoli de design şi susţine că tocmai asta i-a oferit libertatea de a crea fără reguli sau frici de tipul „aşa nu se face“.

În loc de norme, se ghidează după emoţie. Se bazează pe instinct şi pe ceea ce i-ar plăcea ei să poarte. Îi place ideea că hainele nu sunt „corecte“ sau „greşite“, ci sunt vii, se mişcă, spun o poveste.

„Creez instinctiv, din suflet, şi cred că asta se simte în piesele Kalaue.“

Totul începe, pentru ea, cu o stare: o imagine, un sunet sau, acum, o zi de vară. Apoi, ideea se transformă treptat în croi. Alege materiale naturale – in, bumbac, vîscoză – şi apoi testează, ajustează şi perfecţionează. Lucrează local, în România, iar clienţii simt şi apreciază asta, subliniază ea. Au sentimentul că pun umărul la ceva real, nu doar că achiziţionează o haină.

„Kalaue e pentru femeia care se îmbracă pentru suflet. Este pentru femeia care trăieşte frumos. Nu perfect, ci sincer. Care râde tare, visează mult şi iubeşte confortul fără să renunţe la stil. Clienta ideală nu se teme să fie diferită şi nu se îmbracă pentru alţii. Îşi pune un kimono şi pleacă să-şi cumpere flori singură, doar pentru că e marţi şi aşa simte“, explică fondatoarea brandului.

Ea menţionează că simte cum oamenii încep să caute sens şi autenticitate. Sunt din ce în ce mai deschişi la poveşti şi la imperfecţiuni. Moda independentă prinde rădăcini, dar pentru asta e nevoie de răbdare şi consecvenţă.

„În 2025, vreau ca pasiunea mea să devină un business în adevăratul sens al cuvântului. Să dezvolt colecţii-capsulă, să colaborez cu artişti locali şi să îmi văd hainele purtate pe străzi, în vacanţe, la festivaluri.“

Peste 5 ani? „Visez la un boutique într-o casă cu poveste, undeva cu multă lumină, unde să pot întâmpina clienţii chiar din dreptul maşinii de cusut. Şi, da, îmi doresc ca Kalaue să zboare şi pe podiumuri internaţionale, dar fără să-şi piardă sufletul“, conchide Elena Anghel.

 

Un lux discret

În spaniolă, aire înseamnă aer. Şi, cumva, creaţiile brandului românesc cu acest nume duc cu gândul tocmai într-acolo. Sunt diafane şi uşoare şi parcă plutesc pe corpurile pe care le îmbracă. Au un anume aer pe care, altfel, cu greu îl poţi pune în cuvinte.

„Brandul AIRE a luat naştere din dorinţa de a valorifica unicitatea creaţiilor realizate manual de artizani români. Am vrut piese atemporale, cu un design minimalist, făurite din materiale atent selecţionate, pentru a atinge un anumit stardard de calitate“, spunea recent Raluca Niţu, cea care a conturat conceptul şi care a pus bazele AIRE.

Povesteşte că încă din copilărie a avut o înclinaţie spre artele vizuale. Lumea modei, cu infinitele ei posibilităţi în materie de creaţie, o fascina şi încă o fascinează. „Îmi găseam bucuria răsfoind reviste întregi de design şi modă.“

Ulterior, această afinitate s-a păstrat şi s-a concretizat într-un prim proiect de tricotaje  – AIRE.

„Trecând prin diferite joburi de vânzări în domenii diverse, pasiunea pentru modă şi, în special, pentru tricotaje din materiale ultrafine, naturale, nu s-a pierdut. Ba mai mult, am reuşit să o transpun într-un brand de slow fashion axat pe realizarea de piese în număr limitat.“

Deşi cariera şi-a construit-o în vânzări, unde a lucrat timp de aproape două decenii, Raluca a studiat cu totul altceva – Pedagogie şi Relaţii Publice. Apoi însă, a avut joburi în industrii care mai de care mai diferite, de la publicitate la mediul bancar şi de la farma la telecomunicaţii şi IT.

Creaţiile brandului sunt realizate din mătase pură, mohair, angora, piele şi blană naturală, în timp ce nasturii sunt din cristale Swarovski, aceasta fiind semnătura mărcii.

„Majoritatea pieselor AIRE constau în articole de knitwear (tricotaje – n. red.), de la topuri, bluze, cardigane, fuste şi rochii tricotate integral manual până la miniseturi care includ articole pentru bebeluşi şi cei mici, realizate din materiale special adaptate pielii lor sensibile.“

Fiind vorba de creaţii lucrate manual, termenul de execuţie e total diferit faţă de cele ce implică maşinile. Totodată, piesele sunt gândite pentru a fi atemporale.

„Este foarte important pentru noi să lucrăm cu materiale naturale, de calitate înaltă, care sunt delicate cu pielea, contribuie la diminuarea deşeurilor şi sunt o alegere responsabilă atât pentru industria de fashion, cât şi pentru cumpărători.“ Mătasea, mohairul, pielea şi blana naturală sunt atent selecţionate de la furnizori italieni.

 

Dileme, dileme, dileme

Povestea Maison Dilemma a început să se scrie dintr-un loc de introspecţie şi autodescoperire, după cum spunea recent Anca Mihalaşcu, fondatoarea unuia dintre cele mai tinere branduri de modă autohtone. Aflat la graniţa dintre modernism şi tradiţie, dintre îndrăzneală şi ascetism, dintre trecut şi viitor, acest proiect vine în piaţă cu un suflu nou.

„După mulţi ani de indecizie şi lipsă de curaj, pe 8 martie 2023, am reuşit să-mi îndeplinesc visul – acela de a crea un brand care să celebreze femeile şi feminitatea lor“, spune Anca.

Numele brandului – Maison Dilemma – reflectă acea perioadă din viaţa fondatoarei în care era în dilemă, iar incertitudinea îi accentua, pe de-o parte, dorinţa de a-şi urma pasiunea, însă, pe de alta, şi teama că nu va reuşi.

„Inspiraţia pentru a alege acest domeniu vine din familie, unde am fost mereu înconjurată de eleganţă şi bun-gust. Toate femeile din familia mea obişnuiau să-şi realizeze hainele la croitor.“

În urmă cu 40-50 de ani, spune ea, consumerismul de astăzi nu exista, iar accesul la haine era mult mai limitat. Aşadar, a crescut văzând cum bunica, mama şi mătuşile sale acordau o atenţie deosebită fiecărei piese de îmbrăcăminte, transformând actul de a-şi face haine într-un ritual de eleganţă şi respect pentru sine.

„Până şi acum, mama îşi face o mare parte din haine la croitorie, un obicei care subliniază respectul pentru meşteşug şi pentru ideea de a purta ceva realizat special pentru tine.“

Aceste amintiri au rămas cu ea până astăzi şi au devenit un pilon esenţial în ceea ce a devenit. Totodată, aceleaşi amintiri au reprezentat o sursă de inspiraţie pentru brandul Maison Dilemma.

„Piesele realizate de noi se remarcă printr-o combinaţie de eleganţă, sustenabilitate şi atenţie la detalii.“ Fiecare articol este conceput pentru a celebra feminitatea şi autencitatea, fiind realizat din materiale naturale, precum bumbacul, inul, mătasea sau pânza topită.

„Această alegere nu doar că oferă confort purtătoarei, dar şi reflectă angajamentul nostru faţă de un mod de viaţă mai conştient, în comuniune cu natura. Fiecare creaţie este gândită pentru a fi versatilă şi durabilă, aşadar ea poate fi purtată în diferite contexte.“

Totuşi, Anca spune că e tot mai dificil, ba chiar e o reală provocare, să găsească materiale sustenabile. De aceea produce ediţii foarte limitate, de maximum 10-15 produse din acelaşi model.

„Un material foarte drag mie este pânza topită, realizată manual la război, pe care o folosim pentru a crea rochii şi bluze. Sunt foarte fericită că am descoperit acest material autentic într-o mică localitate din zona Buzăului, unde o doamnă continuă să practice acest meşteşug tradiţional, ţesând pânza manual.“

Celelalte materiale utilizate sunt fie achiziţionate din România, unde sunt produse local, fie importate din Italia şi Danemarca.  

Mai departe, ele sunt transformate în creaţii ce poartă brandul Maison Dilemma.

 

O poveste ce transcende timpul

Şura Şuşara este un studio de fashion sustenabil, născut şi crescut în Bucureşti, din 2021, de Ina Solomon şi Răzvan Luca. Inspiraţi de viaţa străbunicii Şura, de estetica şi meşteşugul ei, cei doi traduc poveşti vizuale într-un limbaj propriu de design contemporan.

„Povestea sună cam aşa: Şura Şuşara, străbunica mea maternă, mama bunicului meu, era din neam de tătari, ucraineni şi polonezi. Şura este alintul de la Alexandra în rusă, iar Şuşara era numele ei de fată“, povesteşte Ina.

Crescuse şi trăise în Cetatea Albă, un oraş port la malul Mării Negre, astăzi parte din Ucraina, dar care în perioada interbelică aparţinuse de Regatul României.

Refugiată în România, a ajuns cu familia în Gara de Nord pe 4 aprilie 1944, chiar în ziua bombardamentului. „S-au adăpostit, au supravieţuit. Au rămas doar cu hainele de pe ei, căci cele două valize le-au fost luate. În Focşani au trăit tot restul vieţii lor.“

Acolo, Şura a dus o viaţă cenuşie, povesteşte strănepoata ei. Culoare aveau doar creaţiile ei, de care nu a ştiut să se bucure. Nu a reuşit să îşi asculte chemarea şi a cusut doar pentru familie.

„Era însă propriul nostru designer vestimentar, eu purtând de când mă ştiu creaţiile ei“, spune Ina, care i-a dedicat astăzi stărbunicii materne propriul său studio de fashion sustenabil.

Aşadar, Şura Şuşara nu e un brand, e o poveste pe care ea şi Răzvan au ales şi au început să o spună lumii pe 24 iunie 2021, în noaptea de Sânziene. „Noi readucem la viaţă tipare vintage, pe care le traducem într-un limbaj vizual contemporan.“

Ina a lucrat timp de 20 de ani în comunicare corporate, primii zece pentru afacerea familiei, iar următorii zece pentru companii mari din România. În tot acest timp, a continuat să studieze în cele trei domenii care o definesc: comunicare integrată, design şi psihologie, ba la Bucureşti, ba la Londra.

„Partenerul meu, Răzvan, este de profesie arhitect, specializat în arhitectură temporară în entertainment, festivaluri mari de muzică.“ Expertiza lui este acum şi la nivel de management, financiar şi strategie, dar a rămas aproape de zona de creaţie, de la concept la execuţie.

„Amândoi am crescut în afaceri de familie începute în anii »90, amândoi am trecut cu părinţii prin faliment în timpul crizei din 2008-2010. Amândoi am fost alături de ei când au luat-o de la zero tot cu propriile afaceri“, completează Răzvan.

Totodată, amândoi sunt dintotdeauna pasionaţi de design şi, deşi au avut şi au multe idei de business, Şura a fost şi este cea care i-a mişcat cel mai mult, pentru că are rădăcini.

„Şi de acolo ne tragem seva creativă. Şura e locul de suflet unde ne dăm voie să experimentăm, să învăţăm, să creştem, să ne jucăm.“

 

PERSON-A, nu persona

În limba engleză, termenul „persona“ poate fi definit ca o mască, o imagine publică a personalităţii cuiva, un rol social pe care îl adoptă cineva sau, pur şi simplu, un personaj fictiv. Ce semnificaţie stă însă în spatele brandului românesc de modă PERSON-A?

„PERSON-A este o simbioză între noi înşine şi imaginea pe care vrem s-o arătăm celorlalţi“, afirma recent Andreea Lazăr, fondatoarea acestui business.

Având în minte această idee de dualitate (alb/ negru, masculin/ feminin, noi înşine/ percepţia celor din jur despre noi), ea crede că cel mai important ingredient din ADN-ul brandului pe care l-a creat este conexiunea. De aceea, PERSON-A pune mereu împreună aceste caracteristici aparent opuse.

„Mi-am dorit să pun bazele PERSON-A datorită pasiunii mele pentru modă şi pentru zona estetică în general. Încă de la o vârstă fragedă, am fost fascinată de puterea transformatoare a modei şi de capacitatea ei de a exprima individualitatea şi creativitatea.“

De asemenea, de-a lungul timpului, a identificat o nevoie în piaţă pentru un brand care întruchipează minimalismul, dar care în acelaşi timp emană feminitate, senzualitate şi eleganţă.

„Aşa a luat naştere PERSON-A (pronunţat Persona sau Person A), care are la bază minimalismul deconstruit, învăluit într-o atmosferă luxuriantă.“

Brandul a fost înfiinţat în 2023, iar pentru Andreea Lazăr este primul proiect antreprenorial.

Bazele acestui business ea le-a pus alături de Daniel Gavrilă, creative director şi designer al pieselor. Daniel a absolvit secţia de Modă şi Design Vestimentar din cadrul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. De asemenea, a studiat pentru o perioadă şi în cadrul Accademia di Belle Arti di Brera din Milano. În tot acest timp, el a explorat tot ce ţine de dezvoltarea conceptelor, de designul vestimentar, de pictură, eco design, design pentru accesorii şi costume de teatru/film, dar şi tehnici pentru make-up cu efecte speciale şi FX prosthetics.

După absolvirea facultăţii, a lucrat ca assistant creative director pentru Cristina Săvulescu şi Seen Users, iar mai apoi a fost creative director pentru Silk Love And Lace. Totodată, a avut ocazia să participe la târgurile de fashion din cadrul Paris Fashion Week, unde a putut să-şi prezinte creaţiile realizate alături de brandurile pentru care a lucrat.

„PERSON-A se bazează pe croiuri desăvârşite şi pe materiale naturale (lână, mătase, poplin)“, spune Daniel. Proiectate în propriul atelier de design din Bucureşti, toate creaţiile PERSON-A au la bază ţesături la cele mai înalte standarde din industrie, adaugă el. „Cred că piesele PERSON-A se remarcă printr-o imagine puternică, impozantă şi atemporală, dar în acelaşi timp sunt foarte confortabile şi uşor de stilizat.“

Ca designer de modă, crede în celebrarea diversităţii şi în îmbrăţişarea individualităţii, în contrapartidă cu aderarea la un arhetip singular al modului în care ar trebui să arate o persoană.

„Cred că frumuseţea vine în toate formele, mărimile, vârstele şi mediile, şi este esenţial să recunoaştem şi să onorăm această diversitate prin ceea ce creăm“, conchide el.