Gadget

Cum se măsoară o viaţă? O întrebare mai degrabă filosofică, dar care în ultimul an a început să capete un contur format din cifre: 250 de grame, 900 de grame, 10-15 sau 25 de kilograme

02 mai 2023 262 afişări de Georgiana Mihalache
Din aceeaşi categorie

Cum se măsoară o viaţă? O întrebare mai degrabă filosofică, dar care în ultimul an a început să capete un contur format din cifre: 250 de grame, 900 de grame, 10-15 sau 25 de kilograme. La o primă vedere, aceste valori nu spun nimic. Însă, pentru Ciprian Zamfirescu, digital transformation and innovation manager la Vodafone România, cifrele de mai sus reprezintă greutăţile dronelor pe care Vodafone le-a pus la dispoziţia Salvamont România pentru misiunile de salvare a oamenilor răniţi sau pierduţi pe munte. Din peste 7.000 de intervenţii ale Salvamont în 2022, pentru circa 70 a fost nevoie de ajutorul dronelor. Pentru acei oameni, tehnologia a însemnat salvare, iar gramele în care se măsoară dronele s-au transformat într-o nouă şansă. Ce stă însă în spatele acestui proiect? După Afaceri Premium a mers direct pe munte pentru a afla.

 

„Totul a plecat de la pasiunea pentru tehnologie. Sunt inginer la Vodafone România de nouă ani, am crescut în Vodafone, m-am angajat imediat după ce am absolvit facultatea (Poli­tehnica Bucureşti – n. red.). Mi-am dat seama că aceasta este pasiunea mea – să fac tehnologie“, po­vesteşte Ciprian Zamfirescu, digital transformation and innovation manager la Vodafone România.

De mic copil construia tot felul de prototipuri şi device-uri, iar acest lucru i-a dat avânt în a înţelege nişte concepte care l-au ajutat mai apoi în viaţă, afirmă executivul. Iar de acolo la proiectul pe care Vodafone îl are cu Salvamont România au mai fost necesari câţiva paşi.

„Salvamont România îm­preună cu Vodafone se află în acest moment într-o zonă de elită prin misiunile de salvare cu drona. Salvăm oamenii cu ajutorul tehnologiei“, povesteşte el.

 

Acolo unde tehnologia şi natura îşi dau întâlnire

Pe lângă tehnologie, Ciprian Zamfirescu mai adaugă şi sporturile şi traseele pe munte la capitolul „pasiuni“.

De altfel, chiar după ce a avut un accident la schi şi-a dat seama de nevoia uriaşă de tehnologie mai ales în zonele montane unde semnalul telefonului dispare.

„Am avut şansa să construiesc de la zero un departament de transformare digitală şi inovaţie începând cu anul 2019, iar compania mi-a dat oportunitatea să fac lucruri aşa cum mi-am imaginat eu, bineînţeles conform strategiei noastre. Aceste idei s-au legat perfect pentru că am dus zona aceasta de transformare digitală spre inovaţie pură“, a mai explicat el.

 

Începutul

Folosirea dronelor în cadrul Vodafone România a venit dintr-o nevoie de business a companiei. Infrastructura de telecomunicaţii implica multe echipe care mergeau des în locuri greu accesibile.

Astfel, a apărut ideea de a lucra cu dronele pentru a limita vizitele fizice ale personalului. Proiectul a devenit de altfel prototip pentru întregul grup Vodafone, un gigant cu prezenţă internaţională.

De aici până la a folosi tehnologia pentru a salva oameni a mai fost doar un pas, în acest proiect ambiţios – şi totodată parteneriat - intrând şi Salvamont România, unicul serviciu de salvare montană din România.

Între Salvamont şi Vodafone exista deja o colaborare, care se întinde pe aproape două decenii, doar că ea viza zona de tehnologie. Astăzi, un dispecerat la Braşov, aplicaţia mobilă Salvamont – Vodafone şi noul proiect cu dronele sunt doar câteva dintre „vârfurile“ parteneriatului dintre operatorul de telecomunicaţii şi serviciul de salvare montană.

„Pentru noi, importante sunt cele 70 de acţiuni de căutare cu drone pe care le-am efectuat anul trecut şi, cu siguranţă, în anii viitori vom vedea un număr din ce în ce mai mare de astfel de ope­raţiuni“, povesteşte Sabin Cornoiu, preşedintele Salvamont România.

El adaugă că serviciul de salvare montană din România a avut circa 7.000 de acţiuni de căutare anul trecut, numărul de cazuri crescând de la an la an.

„Nu în toate cazurile avem nevoie de căutare aeriană, dar sunt momente în care căutăm persoane rănite, care nu mai pot vorbi. Tehnologia evoluează, aşa că e important că avem alături de noi nişte oameni care dezvoltă concepte. Noi venim cu ideile, ei le pun în practică. Avem o echipă sudată, colaborarea foarte bună între Vodafone şi Salvamont este deja exemplu la nivel mondial“, adaugă preşedintele Salvamont România.

 

Două scenarii, două soluţii

În ceea ce priveşte rolul dronelor, primul scenariu luat în calcul de specialiştii Vodafone şi Salvamont a fost acela în care un turist are nevoie de ajutorul Salvamont, dar nu are semnal la telefon din cauza pereţilor de stâncă.

În acel moment, o dronă cu o antenă care are acoperire 2, 3, 4 sau 5 G, pe o rază de 10 kilometri, în spaţiu liber, intră în acţiune. Astfel, persoanele fără semnal primesc acces la reţea şi pot să ofere coordonatele necesare pentru a fi găsite mai repede de Salvamont. Iar pe munte, timpul este vital, atât pentru cei răniţi, cât şi pentru salvatori.

De aceea, fiecare moment contează. Astfel, drona este ridicată în aer şi alimentată de la sol pentru a avea cât mai mare autonomie, iar persoanele căutate se pot conecta la reţea indiferent de operatorul de telefonie mobilă folosit.

Al doilea scenariu pentru care specialiştii au pus atât minţile, cât şi tehnologia la treabă a fost cel în care persoana rănită fie nu mai poate vorbi sau folosi telefonul, fie acesta este spart ori pierdut. Atunci, misiunea salvatorilor devine şi mai grea. Însă aici intră în acţiune o dronă care foloseşte un sistem de fotogrametrie şi care capturează sute de imagini. Aceste imagini sunt apoi transmise în câteva zeci de minute spre softuri de inteligenţă artificială, antrenate să găsească indicii cum că în natură există un element care nu se potriveşte – poate chiar omul căutat.

În plus, indiferent de operatorul de telefonie mobilă folosit, cei care merg pe trasee montane pot descărca aplicaţia Salvamont, dezvoltată alături de Vodafone. În aplicaţie, după crearea unui cont, ei pot da posibilitatea Salvamont să urmărească traseul parcurs, ca o metodă de prevenţie.

„Proiectul meu cu dronele a ajuns inclusiv în zonele de salvare din Turcia, în zonele afectate de cutremure. Mai mult, drona care oferă semnal (oamenilor care sunt în spaţii unde telefonul mobil nu are semnal – n.red.) va fi replicată în mai multe unităţi pentru a putea fi folosită în cazul în care se mai întâmplă astfel de cutremure. Am digitalizat infrastructura, am căpătat foarte multă experienţă“, completează Ciprian Zamfirescu.

 

Evoluţia este evocatoare

Sabin Cornoiu îşi aminteşte că până acum 20 de ani, când Salvamont a stabilit relaţia cu Vodafone, existau doar salvări montane limitate la resursa umană şi la capacităţile tehnice pe care le avea serviciul de salvare montană din România.

Astăzi, în misiunile de căutare-salvare, aproape 70% din echipele de salvare montană din România folosesc drone cu diverse capacităţi tehnice. La nivel naţional, 26 de judeţe au acoperire montană, iar în 17 dintre acestea sunt folosite drone în cazul în care echipele de salvare nu au coordonatele clare ale oamenilor care le cer ajutorul.

De altfel, echipamentele nu sunt ieftine. O dronă porneşte de la 1.700 de euro dacă nu are termoviziune, iar pentru cele echipate cu acest sistem prin care se poate detecta căldura corpului, sumele ajung şi la 5.000 de euro. Dronele care oferă fotografii analizate ulterior de softuri de inteligenţă artificială, echipate cu camere multiple şi cu mai multe baterii, pot costa între 30.000 de euro şi 50.000 de euro. Investiţia este susţinută însă de Vodafone.

„Proiectul este gratis pentru Salvamont. Noi am lucrat cu bugetul nostru pentru a face prototipul. Apoi, cu toate optimizările pe care le-am realizat, ne-am dorit să îl ducem în zona de scalabilitate, astfel ca echipele să nu fie nevoite să plătească asemenea sume“, adaugă Ciprian Zamfirescu.

El spune că dronele nu sunt jucării, chiar dacă sunt folosite şi de fotografi, de exemplu. Cei care au un astfel de echipament trebuie să respecte hărţile de zbor, dar şi legislaţia din domeniu.

 

Veriga care trebuie construită

Inginerul de la Vodafone România crede că inovaţia trebuie susţinută de mediul privat, care trebuie să vină alături de instituţiile de stat pentru a lega „piesele de puzzle“ şi astfel ţara să avanseze în statisticile europene.

„Suntem bucuroşi că am experimentat şi am inovat, suntem văzuţi foarte bine la nivel internaţional. În toţi indicatorii europeni, România este pe ultimul loc în zona de inovaţie şi digitalizare, însă sunt tot felul de proiecte şi locuri fabuloase care contribuie la salvare, la digitalizarea societăţii, sunt oameni care gândesc, fac cercetare-dezvoltare“, conchide Ciprian Zamfirescu.

 

Sabin Cornoiu, preşedintele Salvamont România: „Până acum 20 de ani, când am stabilit relaţia cu Vodafone, vorbeam strict de salvări montane limitate la resursa umană şi la capacităţile tehnice pe care le aveam noi“.