Cristian Ioniţă lucrează în domeniul ceasurilor şi bijuteriilor de lux de mai bine de trei decenii, ducând mai departe o pasiune moştenită din familie. După mai mulţi ani în care a locuit şi lucrat în Germania, în anii ’90 el s-a întors în România unde a pus bazele Micri Gold, un magazin de lux pe Calea Victoriei care vinde astăzi ceasuri Chopard, Omega şi Longines şi bijuterii Fope şi Schoeffel.
„Am intrat în acest business în 1981 în Germania, unde locuiam la acea vreme. În ’90 am continuat pe acest drum şi în România“, îşi aminteşte Cristian Ioniţă, fondator şi administrator Micri Gold, care recunoaşte că Chopard este brandul său preferat, însă este atras şi de modelele Hublot şi Breguet.
Antreprenorul a intrat în acest business în România în 1990, printr-o colaborare cu Bijuteria SA, aflată sub administrarea BNR. În acea perioadă începuse să se liberalizeze comerţul cu bijuterii pe piaţa locală, îşi aminteşte el. Ulterior, Bijuteria SA se descompune şi dispare astfel colaborarea dintre cele două părţi. „Totuşi, rămânem în piaţă deoarece a rămas cererea clienţilor de a-şi tezauriza banii iniţial în special în bijuterii, însă ulterior şi în ceasuri.“
În 1991, antreprenorul a înfiinţat Micri Gold Bijuterii, prima societate privată care a comercializat în România bijuterii şi produse de lux, potrivit lui.
La început comercializa 80-85% bijuterii din aur şi doar 15% din ofertă era reprezentantă de ceasuri. Astăzi, în cadrul Micri Gold raportul este 60-40%.
„La început era foarte uşor să faci business în România, oamenii erau dornici să cumpere ceva ce mulţi ani fusese interzis. Mai mult, inflaţia era galopantă şi oamenii voiau să îşi tezaurizeze banii.“ Atunci, nu se cereau bijuterii sau ceasuri branduite, ci se urmărea cantitatea şi valoarea produselor cumpărate. Prin 1995 a început să apară din partea clienţilor cerinţa concretă pentru un brand, atât la bijuterii, cât şi la ceasuri. Cererea s-a menţinut până astăzi, când piaţa din România se poate bate de la egal la egal cu orice piaţă unde marile branduri îşi desfăşoară activitatea, spune Cristian Ioniţă.
„Clientul s-a educat deoarece a primit o cantitate mare de informaţii atât virtual, cât şi direct în călătoriile sale prin lume.“
Antreprenorul îşi aminteşte că primul brand de bijuterii pe care l-am convins să vină în România a fost Claudio Fiorentino. La ceasuri a fost Geneve, iar la scurt timp după aceea au urmat Chopard, Bvlgari, Damiani şi Cartier. „Era o piaţă virgină, brandurile îşi doreau să vină aici, intuind dezvoltarea ulterioară a României.“ Au fost două perioade când businessul a mers bine, din 1991 până în 1995, a urmat o mică sincopă şi apoi din 1997 până în 2004.
Astăzi, suprataxarea pieţei de lux, TVA mare, scăparea de sub control a segmentului de comerţ paralel (cum este cazul fake-urilor, spre exemplu) şi totodată călătoriile mult mai dese întreprinse de români, toate şi-au pus amprenta asupra pieţei locale de profil, crede administratorul Micri Gold. „Clientul nostru este de regulă executiv, deţinând o poziţie de top într-o companie. Mai puţini sunt antreprenori astăzi, deşi în trecut raportul era invers deoarece aceştia erau tentaţi să cumpere din România. Acum, călătorind tot mai mult, s-au reorientat.“
Cele mai căutate branduri de bijuterii din portofoliul Micri Gold sunt Damiani, Schoeffel şi Fope, pe când la ceasuri sunt Chopard, Cartier şi Omega. Cei mai mulţi clienţi ai noştri sunt bărbaţi, asta şi pentru că ei cumpără atât pentru sine, dar şi pentru a face un cadou. Mai mult, bărbaţii sunt mai dispuşi să investească în astfel de produse.
„Ceasurile noastre pot costa sute de euro, mii de euro, iar cele făcute pe comandă, respectiv cele premium, ajung chiar la mai mult. Anterior, dacă aveai în portofoliu ceasuri de zeci de mii de euro le vindeai cu siguranţă. Acum este periculos să le ţii pe stoc pentru că clienţii investesc mai greu.“
Cristian Ioniţă afirmă că există două tipuri de clienţi : cei care caută produsul de lux şi nu se uită la cantitate, ci la povestea din spate, la design, materiale, manoperă, şi cei care vor cantitate mare şi produse cât mai scumpe. Acesta din urmă se uită mai puţin la poveste. „Avem clienţi care şi-au exprimat dorinţa ca atât bijuteriile, cât şi ceasurile să le fie personalizate, pornind de la înscrisuri cu nume sau texte speciale până la design, respectiv forma bijuteriei sau un alt cadran la ceas, o altă culoare sau o altă tehnică. Am avut şi clienţi care au cerut o complicaţie în plus la ceas şi au fost dispuşi să aştepte zile sau chiar luni. Vorbim de pasionaţi, de colecţionari.“ În cazul bijuteriilor, el a observat tendinţa de a le lăsa moştenire peste ani, de aceea clienţii înscriu pe ele date, nume sau fraze pentru viitor. Mai mult, în acest an cerinţele speciale au venit pe segmentul de bijuterii mai degrabă decât pe ceasuri.
Segmentul clientului educat care cumpără produse de lux este mic, crede antreprenorul. Numărul celor care îşi permit însă este mai mare. Din cei circa 200.000 de oameni care îşi permit astfel de produse, respectiv cei care câştigă peste 1.000 de euro pe lună, circa 20-30% sunt educaţi, adaugă administratorul Micri Gold.
„Avem clienţi care ne-au rămas fideli în toţi aceşti 24 de ani. Unii ne-au adus documentele ca dovadă că au achiziţionat de la noi un produs în 1991 ajutându-ne astfel la constituirea unui istoric al acestui brand, Micri Gold. Anul viitor brandul împlineşte 25 de ani, perioadă în care a fost în mâinile aceleiaşi familii şi aceluiaşi administrator.“
Cristian Ioniţă afirmă că s-a întors în ’90 în România din patriotism, din curiozitate şi pentru familie.
Începând cu 2012, compania s-a dezvoltat şi a început să realizeze şi bijuterii din aur şi pietre preţioase sub brand propriu. Procesul de producţie se iniţiază în România însă finisarea se realizează în străinătate. „Ne implicăm direct în întregul proces, de la design la producţie. Această activitate s-a dezvoltat pe parcurs şi a venit odată cu dorinţa noastră de a arăta lumii întregi că bijuteriile nu au apărut în România odată cu liberalizarea comerţului cu astfel de produse în ’90, ci din timpul dacilor. Dovada că existau bijuterii atunci se află la Muzeul Naţional de Istorie.“ Bijuteriile din colecţia proprie sunt inspirate de Dacia, de aici şi numele colecţiei, Dacika.
„Acum, portofoliul nostru este complet şi cred că piaţa este echilibrată şi bine împărţită între jucători din piaţă.“ Sub brandul Micri Gold sunt deschise magazinul de pe Calea Victoriei şi un punct de vânzare în Băneasa Shopping City. Acesta din urmă este folosit pentru a ajunge la un număr mai mare de clienţi. „Nu ne adresăm însă publicului larg, de aceea nu avem în plan să mai deschidem noi magazine. Un magazin de lux nu poate fi clonat în acelaşi oraş. Asta înseamnă luxul.“
Businessul de profil este unul sezonier, fiind legat de sărbătorile de iarnă, de Paşte şi de ocaziile speciale din viaţa oamenilor când se oferă cadouri. Afacerile Micri Gold au fost în 2013 de 8,2 milioane de lei, cu 25% mai mici decât în 2009, primul an de criză. „Anul trecut cifra de afaceri a scăzut cu 14% comparativ cu 2013, însă situaţia s-a schimbat în 2015 când am revenit pe creştere. Este normală revenirea după atâţia ani de lipsă de apetit pentru produse de lux. Aceste produse sunt vitale pentru starea emoţională a oamenilor.“
Citiţi mai multe analize, dar şi interviuri în exclusivitate cu cei mai importanţi executivi din industria orologeriei de lux în prima ediţie a catalogului de ceasuri şi bijuterii premium, Timpul Luxului.
