Noile proiecte hoteliere de lux de pe plan local nu mai vin în piaţă cu un design aproape tras la indigo şi inspirat în mod evident din lookbook-ul reţelelor internaţionale la care sunt afiliate, ci încearcă să îşi adapteze stilul la specificul fiecărei ţări. Într-o industrie tot mai matură şi mai sofisticată, unităţile de cazare mizează pe un design care ţine cont de tradiţia şi de cultura locului, fără a ignora standardele pe care le impune segmentul de top. Aşadar, luxul nu mai e definit prin opulenţă şi extravaganţă, ci prin promovarea patrimoniului cultural şi arhitectural al locului - un „quiet luxury’“ care se bazează pe rafinament discret şi pe integrarea elementelor create de artizani şi meşteşugari autohtoni.
Luxul începe să îmbrace noi forme, iar asta nu doar în modă sau în parfumerie, ci şi în industria hotelieră, unde întoarcerea la origini capătă un nou sens. Astfel, într-o îmbinare armonioasă cu alte elemente premium de decor şi design, tradiţionalul şi meşteşugul îşi reintră în drepturi într-un mod subtil, dar totuşi de efect.
Pe această scenă pe care o reprezintă unităţile de cazare de top, piesele create de artizani locali îşi dau întâlnire cu obiectele ce poartă semnătura unor branduri autohtone ori internaţionale de calibru. Iar rezultatul? Proiecte care ies din tipare.
Unele dintre cel mai recent deschise hotelurile de pe plan autohton, cele care se poziţionează pe segmentul premium al pieţei, au aşadar o nouă abordare în ceea ce priveşte luxul, ţinând cont şi de specificul locului care le găzduieşte. Şi, ce este interesant de remarcat este că dorinţa de a face asta nu este doar a proprietarilor, ci şi a brandurilor şi a reţelelor internaţionale din care acestea fac parte.
Hotelul MATCA Transylvanian Sanctuary din zona Bran, membru al Relais & Châteaux, o asociaţie de hoteluri şi restaurante de lux, are la bază un concept care aduce în prim-plan natura şi tradiţia locală. „Hotelul este amplasat strategic între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, într-un loc încărcat de mituri şi de o frumuseţe naturală deosebită. Prin colaborarea cu meşterii locali, care au folosit materiale tradiţionale precum lemnul şi piatra din regiune, am creat un spaţiu care nu doar respectă, ci şi celebrează identitatea Transilvaniei. Această îmbinare între natură şi meşteşug oferă oaspeţilor o experienţă autentică şi reconfortantă“, spune Ioana Dăncăneţ, director general al MATCA Transylvanian Sanctuary.
Luxul nu este astfel definit prin opulenţă, ci fundamentele care stau la baza unui asemenea proiect sunt autenticitatea, simplitatea şi reîntoarcerea la valorile tradiţionale. Totuşi, confortul modern nu lipseşte, doar că se împleteşte armonios cu tradiţia. Pentru a putea face acest lucru posibil, în scenă a intrat măestria artizanilor locali, care au reuşit aşadar să însufleţească proiectul. Contribuţia lor este evidentă, de la tablourile expuse pe pereţi până la elementele din lemn lucrate manual. Meşteşugarii sunt astfel cei care permit oaspeţilor să vadă luxul prin lentila locului.
„Oaspeţii noştri se pot bucura de un lux discret, unde fiecare detaliu este gândit pentru a oferi o stare de bine şi o reconectare cu natura. Atmosfera calmă şi designul tradiţional creează un echilibru între confortul contemporan şi frumuseţea rustică a regiunii, oferind o experienţă de relaxare autentică şi profundă.“ La MATCA, luxul constă în simplitate, autenticitate şi reconectarea cu natura şi cultura locală, mai spune Ioana Dăncăneţ.
Câteva exemple de artizani locali care şi-au pus amprenta asupra hotelului sunt Angela Atelier din Sibiu, care a realizat perdele brodate manual, Iulia Lavu, care a creat covoarele şi accesoriile din noduri, Anca Fetcu Lupu, care a luminat încăperile cu corpurile de iluminat create de ea, şi Alina Căpăţînă. Ea a pus pe pereţi tablouri cu flori uscate.
Tot pe eleganţă subtilă şi pe atenţie la detalii a pariat şi hotelul Swissôtel din Poiana Braşov. Proiectul este dezvoltat de compania Neagoe Basarab, cu experienţă în zona imobiliară, în colaborare cu grupul hotelier Accor, din portofoliul căruia face parte şi brandul Swissôtel, activ pe segmentul de lux. Deşi este vorba de o marcă internaţională, unitatea de cazare din Poiana Braşov are şi câte ceva din specificul locului.
„Îmbinarea luxului cu amprenta locală este importantă deoarece aduce autenticitate şi unicitate fiecărui hotel, oferind o experienţă deosebită oaspeţilor“, spune Georgeta Grecu, general manager al Swissôtel Poiana Braşov.
Prin integrarea elementelor de design locale, hotelurile devin mai mult decât locuri de cazare, ele devin portaluri către cultura şi tradiţiile zonei. „Utilizarea materialelor locale, precum lemnul, piatra sau ceramica, şi colaborarea cu meşteşugari din regiune contribuie la crearea unui decor care reflectă identitatea specifică a regiunii.“
Aceste detalii sporesc farmecul fiecărui spaţiu şi oferă oaspeţilor ocazia de a experimenta esenţa locului într-o manieră subtilă şi elegantă, completează executivul.
„Quiet luxury“ – aşa defineşte Georgeta Grecu conceptul adoptat de hotelul din Poiana Braşov, unde fiecare detaliu contribuie la o ambianţă rafinată. Aici, lâna, tencuiala de var şi calcarul sunt integrate într-un design contemporan, chiar minimalist. Principala sursă de inspiraţie pentru amenajarea proiectului a fost chiar patrimoniul arhitectural transilvănean. Iar pentru a transpune cât mai bine acest patrimoniu în realitatea curentă, artizanii locali au dat o mână de ajutor.
Unul dintre cei care şi-au pus amprenta asupra Swissôtel este Ştefan Vaida, restaurator de la Ambulanţa pentru Monumente, „care a experimentat nuanţe de albastru pe pereţii tencuiţi cu var“, pentru a reflecta cât mai autentic patrimoniul arhitectural transilvănean. La plafoane, o parte din mobilier, la ceşti, pahare, dar şi la alte obiecte au contribuit şi alţi artizani locali.
„Pentru plafoanele de inspiraţie săsească, cu grinzi aparente, am ales lemn termotratat, pe care l-am folosit şi pentru o parte din mobilier, dar şi pentru tâmplăria interioară.“ Toate lucrările de lemn au fost realizate de echipe locale. „În zona de manufactură, am colaborat cu atelierele Viscri Ceramics şi Stycle din Mediaş, cu care am creat o colecţie de ceşti şi pahare, Viscri Blue, lansată la Romanian Design Week.“ Glazura albastră pentru ceramică evocă faţadele săseşti, iar colecţia de pahare albastre din sticlă reciclată, suflată manual, adaugă un plus de autenticitate şi sustenabilitate spaţiului, mai spune Georgeta Grecu.
Luxul poate fi definit într-un mod similar peste tot prin lume, însă asta nu înseamnă că nu poţi face lucrurile diferit, chiar păstrând standardele şi confortul pe care le presupune, spre exemplu, un hotel de cinci stele. Cum? Personalizând locuri şi experienţe. Pe lângă elementele de design tradiţionale, însă totodată actuale, natura joacă şi ea un rol în acest film. Chiar un rol principal, pentru că ea este adevărata gazdă pentru oaspeţii hotelului.
„Conceptul de quiet luxury se bazează pe un rafinament discret, iar integrarea elementelor locale completează perfect această filosofie. În loc să se axeze pe opulenţă şi extravaganţă, hotelurile pun accent pe confortul personalizat, pe utilizarea materialelor naturale şi pe crearea unui spaţiu armonios cu mediul înconjurător“, mai spune Georgeta Grecu.
Amprenta locului nu se observă doar în elementele arhitecturale, în obiectele de
design sau în detaliile care compun estetic hotelul, ci şi în meniurile restaurantelor care fac parte din aceste proiecte. Atât MATCA, cât şi Swissôtel au integrat în meniurile restaurantelor lor preparate bazate pe ingrediente locale sau de inspiraţie transilvăneană. Ioana Dăncăneţ spune că la MATCA a fost chiar creată o grădină propie cu plante aromatice şi legume, care reprezintă o sursă de îngrediente proaspete.
O celebrare a patrimoniului cultural natural al locului, atenţie la detalii, confort şi standarde înalte, toate acestea reprezintă „ingrediente“ de bază în reţeta actuală a luxului din ospitalitate.
Un quiet luxury care se bazează pe rafinament discret şi pe integrarea elementelor locale devine un lux tot mai apreciat într-o piaţă unde, dintotdeauna, noutatea a fost regula de aur pentru a supravieţui. Totuşi, noutatea în prezent este tocmai reinterpretarea vechiului.
