Dintr-un atelier din Blaj, lemnul masiv ajunge, după ce este procesat, în restaurante, hoteluri şi colecţii de design din România şi din afara ei. Brandul Masara a pornit cu producţia de mese şi a ajuns la proiecte de amenajare complexe şi piese unicat, păstrând în centrul businessului aceeaşi idee: un obiect bun începe cu materialul. Mai departe, acesta îşi găseşte forma prin design, execuţie şi răbdare.
Într-o industrie în care produsele se pot cumpăra dintr-un catalog cu sute de variante de multe ori similare, Masara a ales să meargă pe un drum mai lent. În Blaj, producătorul român de mobilier transformă bucăţile de lemn în obiecte dedicate unor spaţii din restaurante, hoteluri sau crame. Iar uneori, artizanii nici nu pornesc de la o schiţă, ci de la o bucată de lemn care pare să ştie deja ce vrea să devină.
Povestea Masara a început în 2017, însă rădăcinile ei sunt mult mai vechi. Înainte de a deschide propriul business, Alin Rîşniţă, fondatorul Masara, avea deja o experienţă de şapte ani în industria lemnului, timp în care a lucrat în cadrul Valger Lemn, unde s-a ocupat mai mult cu elemente şi semifabricate.
„Ideea de business a fost să adăugăm valoare prin design, prin execuţie şi prin adaptarea produsului la cerinţele clientului. Când produci mobilier sub propriul nume, îţi asumi întregul rezultat: cum arată, cum funcţionează şi cum ajunge la beneficiar. Blajul este locul de care se leagă această experienţă şi în care am ales să dezvoltăm producţia. Cred că un brand poate avea rădăcini locale foarte clare şi, în acelaşi timp (prezenţă pe – n. red.), o piaţă internaţională. Competenţa echipei şi calitatea produsului sunt cele care îi dau această posibilitate“, spune Alin Rîşniţă.
Experienţa lui anterioară businessului propriu a fost marcată şi de un moment care rămâne reper în parcursul său profesional.
„Un reper în parcursul meu profesional a fost realizarea, în 2019, în cadrul Valger Lemn, a scaunului destinat Papei Francisc pentru vizita la biserica Ioan Suciu din Blaj. Am lucrat alături de echipă la scaun, altar şi analog, după designul inginerului Mircea Barboş. A fost o onoare să contribuim prin munca noastră la un asemenea moment pentru oraş“, îşi aminteşte el.
La început, activitatea Masara era concentrată în special pe realizarea de mese din lemn masiv însă, după aproape un deceniu, businessul are astăzi trei direcţii complementare – produse proprii care pot fi realizate în miniserii, piese unicat cu caracter arhitectural şi mobilier personalizat pentru proiecte de amenajare, în special HoReCa. Odată cu schimbarea treptată a modului de lucru şi responsabilitatea a luat alte proporţii.
Alin Rîşniţă spune că există proiecte în care, spre exemplu, mobilierul trebuie corelat cu tavane decorative, cu uşi, placări şi alte elemente ale amenajării. Asta presupune dezvoltare tehnică, dar şi coordonare şi colaborare cu designerul pe parcursul execuţiei.
Încă de la început, antreprenorul a vrut ca produsele pe care le scoate pe uşa atelierului să poarte eticheta „premium“, lucru care în lumea mobilei e uşor de clasificat.
„Premium înseamnă o calitate pe care clientul o poate observa şi verifica: proporţii bine gândite, materiale potrivite, îmbinări precise, finisaje şi confort în utilizare. Este o promisiune care trebuie susţinută de produsul livrat.“
Materialul contează mult, dar preţul include şi munca necesară pentru a-l transforma în mobilier. „Dezvoltarea tehnică, soluţiile constructive, pregătirea producţiei şi finisarea pot avea o pondere importantă, mai ales la piesele complexe“, explică el.
Masara nu produce mobilă în serie, ci se bazează mai degrabă pe producţia la comandă, ceea ce permite o flexbilitate atât pentru producător, cât şi pentru clienţi. Sunt adaptate dimensiunile, materialele şi detaliile constructive astfel încât mobilierul să aibă un rol precis în amenajare. Dar flexbilitate nu înseamnă şi mai uşor.
„Această flexibilitate presupune o pregătire mai amplă. Fiecare proiect poate aduce alte materiale, alte operaţii şi alte cerinţe de montaj. Estimarea timpului şi planificarea producţiei devin esenţiale pentru rezultatul economic al comenzii“, explică el. Cu toate că producţia la comandă este centrală pentru Masara, producătorul realizează şi miniserii, care permit repetarea unor soluţii deja dezvoltate şi verificate, cu variaţii controlate. De altfel, pentru companie dezvoltarea înseamnă să păstreze libertatea personalizării şi să construiască mai multă eficienţă în modul în care o realizează.
Un rol tot mai important în businessul Masara îl au însă arhitecţii şi designerii, cei care vin cu o idee de spaţiu, iar apoi au nevoie de un producător capabil care să o ducă din randare în realitate. Pentru Alin Rîşniţă, relaţia dintre cele două părţi este una în care fiecare vine cu propria expertiză: designerul stabileşte conceptul şi expresia spaţiului, în timp ce producătorul trebuie să găsească soluţia tehnică prin care acestea pot fi transpuse în lemn, metal, piatră sau alte materiale.
„Un designer are nevoie de un producător care înţelege intenţia proiectului şi poate discuta concret despre materiale, dimensiuni, îmbinări şi finisaje. Uneori, un detaliu aparent simplu în randare presupune mai multe variante de execuţie. Valoarea colaborării stă în alegerea soluţiei potrivite pentru aspectul dorit, pentru utilizare şi buget“, spune fondatorul Masara.
De aici a venit şi apropierea tot mai mare de zona HoReCa, unde o piesă de mobilier nu este doar un obiect care trebuie să arate bine, ci unul care trebuie să reziste unei utilizări intense şi care e important să se integreze într-un spaţiu care funcţionează după reguli precise.
În funcţie de proiect, Masara poate ajunge să livreze mai mult decât mobilier. Într-o amenajare pot intra baruri, zone de servire şi expunere, dar şi tavane decorative, uşi, placări sau obiecte de decor realizate special pentru spaţiul respectiv. Toate aceste elemente trebuie gândite împreună, astfel încât materialele, dimensiunile şi detaliile de montaj să se întâlnească în acelaşi punct. Masara are un portofoliu de proiecte construit în ultimii ani care include opt unităţi Manufaktura în Bucureşti şi Timişoara. Acestora li se adaugă restaurantele AMZA şi Jacob Grillhouse din Sibiu.
În colaborare cu designerul Florin B. Tomescu, Masara a produs şi implementat mobilierul şi elementele de amenajare din aceste unităţi.
De la proiectele locale, pasul către pieţele externe a venit treptat. Între 2020 şi 2025, aproximativ 20% din producţia Masara au mers la export, sub forma unor piese de colecţie livrate în Statele Unite, Olanda, Austria, Germania şi Elveţia. Pentru 2026, compania şi-a propus ca exportul să ajungă la jumătate din valoarea producţiei.
Piaţa românească a fost baza acestei dezvoltări, iar experienţa acumulată aici a devenit, în timp, o carte de vizită pentru proiectele externe. Pentru un client din afara României, spune Alin Rîşniţă, nu este suficient ca un producător să poată face o piesă frumoasă.
„Clientul extern caută un motiv concret pentru a alege Masara: un produs distinct, posibilitatea de personalizare şi o execuţie bine controlată. Comunicarea şi documentaţia sunt parte din această ofertă. Beneficiarul trebuie să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză şi să ştie exact ce va primi.“
La această extindere au contribuit şi târgurile internaţionale. Brandul a fost prezentă la INDEX Dubai, Maison & Objet Paris, ICFF New York, Salone del Mobile Milano şi Feria Hábitat València.
Prezenţa la astfel de târguri este importantă pentru un producător de mobilier în relaţia cu viitorii săi clienţi, astfel încât piesele să poată fi văzute, testate. Iar uneori, tocmai materialul este cel care dă startul unei colaborări.
„Mobilierul are nevoie să fie văzut de aproape, atins şi înţeles. O întâlnire la stand permite discuţii concrete despre materiale, execuţie şi adaptarea produselor la proiectele unui potenţial partener“, spune el.
În cazul pieselor unicat, ideea poate porni de la o cerinţă arhitecturală, de la o formă sau, pur şi simplu, de la o bucată de lemn.
„Uneori, piesa ne găseşte pe noi: descoperim o bucată de lemn sau de piatră care ne sugerează ce ar putea deveni, iar de acolo pornim. Caracterul materialului ne inspiră şi începe să contureze proiectul.“
Un astfel de exemplu este STRATUM, o masă în care materialul a schimbat chiar ideea iniţială a proiectului. Pentru baza mesei fusese luată în calcul piatra, însă la un furnizor de lemn vechi a fost descoperită o rădăcină de stejar recuperată din zona Someşului. Potrivit antreprenorului, lemnul avea o istorie de aproape trei milenii. A devenit elementul central al piesei, alături de un blat de frasin. În 2025, masa a ajuns la ICFF New York.
Astăzi, Masara poate gestiona anual circa şapte proiecte de amploarea amenajării unui restaurant de 300–500 de metri pătraţi, în paralel cu alte comenzi individuale. Capacitatea nu este însă măsurată doar în numărul de proiecte, ci şi în complexitatea lor. O amenajare care include mobilier, tavane decorative şi uşi presupune un alt efort decât o comandă pentru câteva mese.
Pe mai departe, Masara vrea să îşi consolideze poziţia de partener pentru proiecte de arhitectură şi HoReCa, în România şi pe pieţele externe, fără să renunţe la celelalte două direcţii care au început să definească brandul, anume produsele proprii realizabile în miniserii şi piesele unicat.
În spatele tuturor acestor planuri rămâne însă acelaşi punct de pornire - Blajul. Aici se află producţia, oamenii şi experienţa de la care a pornit Masara. Diferenţa este că, după aproape zece ani, drumul pe care îl face lemnul de aici este mai lung. Uneori ajunge într-un restaurant din România, alteori într-o casă, într-o colecţie sau într-o galerie de design de peste Ocean. Iar uneori totul începe cu o rădăcină de stejar veche de aproape trei mii de ani, găsită la momentul potrivit.
