Arts & Design

Care este povestea unora dintre cele mai spectaculoase cafenele şi restaurante din Bucureşti, găzduite în clădiri cu istorie?

19 nov 2026 20 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Unele clădiri cu istorie se transformă în muzee atunci când povestea celor care le-au construit şi locuit se încheie. Altele ajung ruine, când nu primesc atenţia cuvenită. Există însă şi situaţii în care bijuteriile arhitecturale continuă să strălucească sub diferite forme. Devenind, de pildă, gazde pentru clienţii unor restaurante sau cafenele unde clientela vine nu doar pentru preparatele din meniu, ci pentru onoarea de a lua masa într-un loc cu zeci, poate sute de ani de istorie la temelie.

Este, de exemplu, cazul Grand Café de Bucarest, una dintre marile deschideri din HoReCa din acest an, atrăgătoare prin însăşi amplasarea sa într-un imobil cu rezonanţă. „Grand Café de Bucarest s-a deschis în luna mai anul acesta într-un spaţiu cu o identitate foarte puternică, Casa Monteoru, una dintre cele mai reprezentative clădiri istorice de pe Calea Victoriei. Alegerea locaţiei a venit firesc, din dorinţa de a crea un loc care să fie mai mult decât un restaurant“, povesteşte Cristi Opaiţ, administratorul localului.

Cu o arhitectură spectaculoasă, clădirea contribuie la crearea unei atmosfere care nu ar fi putut fi recreată într-un spaţiu construit de la zero. Clădirea de pe Calea Victoriei de la numărul 115 datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi este legată de familia Monteoru. Interioarele au fost remodelate la sfârşitul secolului XIX, în cadrul unor intervenţii asociate arhitectului Ion Mincu, iar casa este astăzi monument istoric.

„Pentru noi, această istorie a contat foarte mult. Nu am vrut să o privim ca pe un simplu decor pentru restaurant, ci ca pe o parte importantă din identitatea Grand Café de Bucarest. Ideea a fost să păstrăm caracterul şi eleganţa locului, dar să îi oferim o funcţiune contemporană şi accesibilă unui public cât mai larg.“

Practic, experienţa începe înainte de a ajunge la masă: Calea Victoriei, arhitectura Casei Monteoru, grădina şi atmosfera locului contribuie toate la aventura în care porneşte clientul.

Totuşi, crede Cristi Opaiţ, un local spectaculos poate atrage prima vizită, dar ceea ce îi face pe oameni să revină este combinaţia dintre mâncare, servicii, atmosferă şi experienţa generală.

„Ne place şi ideea că un restaurant poate contribui la readucerea unei clădiri istorice în circuitul cotidian al oraşului. Casa Monteoru devine astfel nu doar un monument pe lângă care treci pe Calea Victoriei, ci şi un loc în care oamenii intră, petrec timp şi creează propriile amintiri.“

Unui loc cu o asemenea rezonanţă nu i-ar fi putut sta bine cu un meniu altfel decât complementar, aşa că şi aici s-au depus eforturi. Meniul a fost gândit să completeze atmosfera, dar nu să fie limitat de ea. S-a dorit o bucătărie contemporană, rafinată şi variată, care să funcţioneze la fel de bine pentru un mic dejun sau un brunch, dar şi pentru un prânz de business, o cină sau o seară de cocktail.

Aşa că la Grand Café de Bucarest se găsesc şi preparate inspirate din bucătăria locală, şi mâncăruri specifice gastronomiei internaţionale, meniul variind între preparate precum Grand Café Romanian Tasting Board şi paste, preparate cu peşte şi fructe de mare sau influenţe asiatice. Ideea a fost ca meniul să aibă aceeaşi versatilitate pe care o are şi locul: elegant, dar nu rigid; sofisticat, dar în acelaşi timp cald şi primitor.

„Ne-am dorit să valorificăm patrimoniul clădirii şi să-l aducem într-un context contemporan, în care oamenii să poată veni pentru o cafea dimineaţa, pentru prânz, cină, cocktailuri sau pur şi simplu pentru experienţa de a petrece timp într-un astfel de loc.“

Printre preparatele care atrag atenţia se numără Grand Breakfast, Benedict Royale, Tuna Ceviche, Beef Tartare, Angus Ribeye Steak, Pappardelle with Seafood, dar şi preparatele cu influenţe asiatice, precum Thai Chicken Curry sau Hong Kong Beef.

O clădire cu poveste este şi gazda cafenelei Art Deco Café, deschisă în Vila Tătărescu, de pe Strada Polonă numărul 19. Povestea mai recentă a început în iunie 2024, când vila a devenit sediul EkoGroup, o agenţie de marketing şi PR fondată de Eduard Petrescu. Doi ani mai târziu, pe 14 mai 2026, porţile vilei s-au deschis pentru cei care vor s-o descopere la o cafea, într-un decor a cărui valoare se ridică la două milioane de euro.

„Istoria casei a contat enorm. Vila a fost construită în 1935 pentru familia lui Gheorghe Tătărescu, de două ori prim-ministru al României şi unul dintre oamenii de încredere ai Regelui Carol al II-lea. Se spune că regele venea aici neanunţat, iar când servitorii îl întrebau cine este, răspundea simplu: «Sunt eu, regele»“, explică Monica Badea, director al EkoGroup, EkoGroup Vila şi Art Deco Café.

Casa a fost proiectată de arhitecţii Alexandru Zaharia şi Ion Giurgea, în stil mediteranean, cu elemente neoromâneşti. Doamna casei, Arethia Tătărescu, numită cu drag „Marea Doamnă a Gorjului“, a condus Liga Femeilor din Gorj, cea care i-a comandat lui Constantin Brâncuşi ansamblul monumental de la Târgu-Jiu. Legătura cu Brâncuşi a rămas vie şi între aceşti pereţi: şemineul din salonul central a fost sculptat de Miliţa Petraşcu, eleva marelui artist.

„Au urmat şi ani grei. După venirea comunismului, casa a fost naţionalizată, iar în 1950 Gheorghe Tătărescu a fost arestat. Abia după 1989, fiica sa, Sanda Tătărescu-Negropontes, a reuşit să recupereze casa familiei. Pentru noi, a deschide o cafenea aici înseamnă să continuăm firesc ce a fost această casă dintotdeauna: un loc în care oamenii se întâlnesc, stau de vorbă şi se simt bineveniţi.“

Oaspeţii care ajung la Art Deco Café nu vin doar pentru o cafea, ci pentru emoţia de a o savura într-o casă-monument, unde aproape fiecare detaliu spune o poveste. Ferestrele, feroneria, parchetul şi uşile din lemn masiv sunt cele originale, din anii ’30. În biroul premierului se păstrează biblioteca din lemn sculptat şi un seif Fichet care nu a mai fost deschis de zeci de ani.

„Tot acolo am dus şi cea mai veche piesă din casă: biroul lui Ion Argetoianu, care datează din 1780.“

De la masă, oaspeţii îşi pot rezerva un tur ghidat al vilei care găzduieşte, de asemenea, concerte, expoziţii, lansări de carte şi alte evenimente.

„După mulţi ani de tăcere, în casă se aud din nou râsete, paşi pe parchetul vechi, conversaţii la o cafea. Iar asta ne bucură cel mai mult.“

Din meniul Art Deco Café fac parte cafea, ceaiuri, panini calde din focaccia italiană şi gustări pregătite de un artizan cu tradiţie, precum sărăţelele şi cornuleţele de casă, făcute ca pe vremuri.

„Fiecare cafea vine cu trei boabe de cafea aşezate pe farfurioară. Este o tradiţie italiană din perioada interbelică, în care cele trei boabe înseamnă sănătate, bogăţie şi fericire“, mai spune Monica Badea. Şi asta deoarece cafeaua este inima meniului de la Art Deco Café.

Despre istorie şi poveste este vorba şi la Gramont Société Gastronomique, lansat sub această identitate în 2023, prin transformarea restaurantului Le George, care funcţiona deja în cadrul Suter Palace din zona Parcului Carol din Bucureşti. Atât palatul, cât şi restaurantul sunt deţinute de familia Albulescu.

„Nu ne-am dorit un meniu rigid, ancorat exclusiv în trecut sau într-o interpretare clasică a luxului. Printre preparatele care se bucură de aprecierea oaspeţilor noştri se numără încă de la început Terrine de foie gras Rougie, marinată în coniac şi vin dulce, cu inserţie de smochine şi caise confiate, gel de mango şi cireşe negre, servită cu Pain Brioche; piept de raţă, cu cremă catifelată de păstârnac cu vanilie Bourbon, baby morcovi, jumări de raţă şi sos sour cherry, dar şi deserturile noastre semnătură precum Caramel Noisette Bar, o prăjitură artizanală cu blat genoise de migdale, sablé breton cu cacao, caramel sărat, glazură de caramel, ciocolată neagră, alune de pădure şi foiţă de aur“, spune Ghazaleh Emami, marketing manager la Suter Palace Hotel.

Nu în ultimul rând, se bucură de popularitate Sparkling Afternoon Tea, selecţia de sendvişuri de tip finger-cut, minideserturi şi miniprăjituri artizanale şi fructe, alături de ceai sau şampanie pentru a fi savurate în după-amiezi târzii lângă şemineul din restaurantul Gramont.

Palatul poartă numele arhitectului elveţian Gustav Suter, iar povestea sa este legată de dezvoltarea Bucureştiului de la începutul secolului XX. Numele restaurantului şi identitatea sa fac trimitere la universul aristocratic francez, prin figura vicontelui Louis Antoine de Gramont, cel care deţinea, la jumătatea secolului XIX, zona cuprinzând Dealul Filaret, actualul cartier Rahova şi Podul Calicilor.

„Astăzi, oaspeţii nu mai caută exclusiv preparate de calitate, ci experienţe complete, locuri care transmit o emoţie şi care au o poveste de spus. Desigur, cadrul istoric poate reprezenta prima motivaţie pentru o vizită, însă ne dorim ca gastronomia şi calitatea serviciilor să fie motivele pentru care oaspeţii revin.“

Ce altceva mai caută oaspeţii?

„Probabil că elementul comun este dorinţa de a avea o experienţă completă, nu doar de a lua masa“, spune Cristi Opaiţ, administratorul de la Grand Café de Bucarest.

La Art Deco Café, publicul încă se formează, iar diversitatea lui este îmbucurătoare. Trec pragul localului iubitori de cafea bună, oameni pasionaţi de istorie şi arhitectură, oameni de afaceri care caută un colţ liniştit pentru o întâlnire şi turişti curioşi să descopere o casă cu poveste.

„Saloanele din interiorul vilei le păstrăm pentru momente mai intime: acolo se intră doar pe bază de rezervare, pentru ca fiecare oaspete să se bucure în linişte de atmosfera casei, ca un adevărat invitat al ei“, spune Monica Badea.

Invitaţi de seamă sunt toţi cei care aleg să treacă pragul acestor cafenele şi restaurante aparte din Bucureşti, evadând pentru câteva ore din cotidianul zilelor de azi.