Este imposibil să stai în Bucureşti şi să nu remarci amploarea pe care a luat-o alergatul. Iar acest lucru se vede cel mai bine în evoluţia celor mai importante competiţii de alergare stradală din România, organizate de #RunInBucharest. Ideea de a alerga zeci de kilometri era acum 10-20 de ani o „nebunie“ rezervată câtorva sute de atleţi profesionişti. Acum semi-ul sau maratonul sunt evenimente sociale, care creează comunităţi şi business în jurul lor. Alergatul a trecut de la statutul de cursă şi s-a transformat într-un fenomen. Cronometrul este doar un accesoriu.
Am participat la primul meu semimaraton în 2016, un an ceva mai dificil din punct de vedere personal, ideea de a mă supune unui chin de 21 de kilometri venind ca un fel de tratament fără prescripţie. L-am terminat, cu un timp destul de bun. Apoi am mai participat în 2025, cu un timp şi mai bun, şi anul acesta, cu cel mai bun timp personal. Schimbările între aceste momente în forţa evenimentului, mă refer la OMV Petrom Bucharest Half Marathon, sunt remarcabile.
Nu este vorba doar de numărul de participanţi, ci şi de comunitatea formată, de cauzele pentru care se aleargă, de oamenii care stau pe margine şi te încurajează ca şi cum te-ar cunoaşte, de pacerii care te fac să mergi mai departe.
Pentru mine, OMV Petrom Bucharest Half Marathon a devenit unul dintre puţinele evenimente care mă fac să simt că trăiesc într-un oraş mare. De unde a pornit totul?
„#RunInBucharest este organizatorul celor mai importante competiţii de alergare stradală din România – OMV Petrom Bucharest Half Marathon şi Raiffeisen Bank Bucharest Marathon. În fiecare an, cele două evenimente reunesc la start peste 12.000 de alergători fiecare, atrăgând participanţi din România şi din străinătate. Dincolo de cifre însă, #RunInBucharest înseamnă mult mai mult decât organizarea unor competiţii sportive. Misiunea noastră este de a promova un stil de viaţă activ şi sănătos, de a încuraja cât mai mulţi oameni să descopere bucuria alergării şi de a transforma oraşul într-un spaţiu al mişcării, al energiei pozitive şi al conexiunii dintre oameni“, spune Mihaela Preda, PR, #RunInBucharest, a cărui activitate a început în 2007.
La acel moment, cu aproape 20 de ani în urmă, lucrurile stăteau complet diferit. Chiar şi acum, evenimentele de alergat îşi au critici înverşunaţi, acea categorie de locuitori care spun că închiderea unor străzi pentru mii de alergători le îngrădeşte libertatea de a circula cu maşina în weekend. Paradoxul este minunat în contextul în care zi de zi Bucureştiul este sufocat exact de criticii din spatele volanelor.
„Începuturile nu au fost deloc uşoare. La primele ediţii ale competiţiilor noastre luau startul câteva sute de oameni, iar alergarea pe distanţe lungi era privită de mulţi ca o activitate rezervată unei categorii restrânse de pasionaţi. Îmi amintesc că la acea vreme alergătorii erau priviţi uneori cu surprindere şi chiar consideraţi «ciudaţi» pentru faptul că alegeau să alerge zeci de kilometri prin oraş.“
În ultimii ani însă, mentalitatea s-a schimbat radical. Tot mai mulţi oameni au înţeles beneficiile sportului pentru sănătatea fizică şi mintală, iar alergarea a devenit un fenomen social şi un stil de viaţă pentru zeci de mii de persoane.
„Diferenţele dintre primele ediţii şi cele pe care le organizăm astăzi sunt uriaşe. Dacă la început vorbeam despre sute de participanţi, în prezent evenimentele noastre reunesc peste 12.000 de alergători la fiecare competiţie. În acelaşi timp, a crescut şi nivelul de profesionalizare: trasee certificate internaţional, sisteme moderne de cronometrare, zone dedicate participanţilor şi susţinătorilor, programe de entertainment şi activări pentru parteneri.“
Un alt aspect important este impactul economic şi social asupra oraşului. Marile competiţii de alergare atrag participanţi internaţionali şi contribuie la dezvoltarea turismului sportiv. Mii de alergători şi însoţitorii lor aleg să petreacă câteva zile în Bucureşti, generând beneficii pentru hoteluri, restaurante, transport şi alte servicii locale.
„Poate cea mai mare diferenţă este însă comunitatea care s-a construit în jurul acestor evenimente. Astăzi nu mai vorbim doar despre o cursă, ci despre o mişcare care promovează sănătatea, spiritul de comunitate şi implicarea socială. Iar acesta este, probabil, cel mai important câştig al ultimilor ani.“
Prin intermediul ONG-urilor partenere şi al platformei de fundraising asociate evenimentelor, #RunInBucharest susţine proiecte cu impact în comunitate şi le oferă participanţilor posibilitatea de a alerga nu doar pentru propriile obiective, ci şi pentru o cauză în care cred.
„Astfel, #RunInBucharest dezvoltă un ecosistem în care sportul, sănătatea, comunitatea şi responsabilitatea socială se susţin reciproc, contribuind la construirea unui oraş şi a unei societăţi mai active şi mai implicate.“
Profilul participanţilor s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, odată cu dezvoltarea fenomenului de alergare în România. Dacă la primele ediţii cursele de semimaraton şi maraton erau dominate în principal de sportivi de performanţă şi de alergători cu experienţă, care dedicau multe ore antrenamentelor, astăzi vedem o creştere constantă a numărului de participanţi amatori.
„Cel mai bine reprezentate categorii sunt cele ale adulţilor activi, cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, însă observăm o creştere constantă şi în rândul tinerilor, al familiilor şi al participanţilor care aleg cursele mai scurte ca prim pas către distanţe mai lungi.“
Pentru tineri, mai ales, sportul a intrat definitiv în zona lifestyle, spun reprezentanţii Zalando. „Pentru consumatori, în special pentru generaţia Z, articolele sport au devenit un element de stil personal. Generaţia Z caută conexiuni reale şi se îndepărtează de izolarea digitală, iar cluburile de alergare sunt un exemplu perfect în acest sens. Pentru generaţia Z, sportul depăşeşte competiţia şi activitatea fizică. Devine un mod de a-şi construi identitatea, de a-şi exprima valorile şi de a face parte din comunităţi cu care rezonează. Tinerii consumatori vor ca brandurile de sport să nu fie doar funcţionale, ci şi autentice, etice şi aliniate la valorile pe care le afişează“, spune Zalando.
În plus, clienţii sunt dispuşi să investească tot mai mult în echipamentul de alergare, lucru care de asemenea a evoluat vizibil în ultimii ani. „Clienţii caută tot mai mult produse sportive tehnice de înaltă calitate. În 2021, ponderea pantofilor de alergare cu preţul de peste 100 de euro în vânzările Zalando era de aproximativ 35%. Astăzi depăşeşte 70%. Un semnal clar că produsele premium care combină inovaţia cu calitatea câştigă tot mai mult teren“, mai spune echipa Zalando.
Ideea de a face parte dintr-o comunitate este probabil una dintre cele mai importante motivaţii şi factorul care a contribuit masiv la creşterea gradului de popularitate al alergatului.
„În ultimii ani, cursele de semimaraton şi maraton ajung frecvent la capacitatea maximă de participanţi cu câteva săptămâni înainte de start, ceea ce confirmă atât maturizarea comunităţii de alergare, cât şi atractivitatea evenimentelor pe care le organizăm. Pentru noi, acesta este cel mai clar semn că alergarea a devenit parte din stilul de viaţă al tot mai multor români şi că există o comunitate puternică şi în continuă creştere în jurul acestui sport“, spune Mihaela Preda, #RunInBucharest.
Ce a mai contribuit la popularizarea alergatului? Este un sport accesibil.
„Ai nevoie doar de o pereche de pantofi şi de motivaţia de a începe. În plus, Bucureştiul are un avantaj important pentru alergători: este un oraş relativ plat, ceea ce face alergarea mai accesibilă şi mai prietenoasă atât pentru începători, cât şi pentru cei care îşi doresc să alerge pe distanţe mai lungi. În ultimii ani, oamenii au devenit mai atenţi la sănătatea lor fizică şi mentală, iar alergarea oferă beneficii importante în ambele direcţii. De asemenea, comunitatea de alergători a crescut foarte mult, iar cluburile de running şi competiţiile îi motivează pe tot mai mulţi oameni să facă mişcare şi să îşi depăşească limitele“, mai spune Mihaela Preda.
Pornind de la momentul de acum, planurile sunt de a creşte atât ca număr de alergători, dar şi ca număr de evenimente.
„Ne dorim să diversificăm calendarul competiţional şi să dezvoltăm noi evenimente care să completeze oferta actuală dintre Bucharest Half Marathon şi Bucharest Marathon. Astfel, vom putea oferi alergătorilor mai multe oportunităţi de participare, pregătire şi conectare cu comunitatea pe tot parcursul anului. Pe termen lung, obiectivul nostru este să continuăm să creştem comunitatea #RunInBucharest şi să transformăm Bucureştiul într-un reper regional pentru evenimentele de alergare şi sportul de masă“, mai precizează Mihaela Preda.
