După un deceniu în care „digitalizarea” a fost cuvântul preferat al guvernelor şi companiilor, ne aflăm în faţa unei noi tranziţii majore: cea către inteligenţa artificială aplicată. Nu mai este vorba despre a digitaliza formulare, ci despre a genera valoare din date. Ţările şi companiile care înţeleg acest salt vor dicta competitivitatea economică în următorii 5 ani.
România a digitalizat, dar nu a devenit încă „inteligentă”
În ultimii ani, am făcut paşi importanţi în automatizare, cloud şi servicii online. Totuşi, multe organizaţii — publice şi private (cu precadrere companiile mici si autoritatile publice locale) — au rămas blocate în faza „digitalizării proceselor”, fără să exploateze datele generate. Următorul pas natural este să trecem de la digitalizare la inteligenţă operaţională: folosirea AI pentru decizii mai rapide, previziuni precise şi servicii personalizate.
AI nu este doar tehnologie – este o nouă formă de competitivitate
Inteligenţa Artificială nu înlocuieşte oamenii, ci îi eliberează de sarcini repetitive şi permite focus pe creativitate, strategie şi inovaţie. În industrie, AI înseamnă mentenanţă predictivă. În asigurări – evaluare automată a riscului. În energie – optimizare a consumului. România are avantajul unei baze solide de ingineri şi matematicieni, dar are nevoie de viziune integrată pentru a transforma acest potenţial într-un avantaj economic real.
Colaborarea public–privat este cheia. Ecosistemele bat organizaţiile izolate.
Inovaţia autentică apare la intersecţia dintre mediul privat, mediul academic şi sectorul public. Când aceste trei componente lucrează împreună – partajând date, infrastructuri şi know-how – apar soluţii care pot transforma industrii întregi. România are potenţialul de a deveni un hub regional pentru inteligenţă artificială aplicată, dacă învaţă să colaboreze în jurul unor obiective comune, nu să concureze fragmentat.
Investiţia în AI este investiţie în rezilienţă
AI nu este un cost, ci o formă de asigurare pentru viitor. Companiile care investesc azi în soluţii bazate pe inteligenţă artificială – de la asigurări la energie – vor fi cele care vor rezista următorului val economic. În acelaşi timp, administraţiile locale şi centrale pot folosi AI pentru eficientizarea serviciilor publice, transparenţă şi combaterea birocraţiei, dar sa nu uitam ca digitalizarea fără pregătirea oamenilor e doar o cheltuială, iar fără AI, viitorul pare deja scump.
Europa Centrală are nevoie de lideri care să gândească regional, nu local
Competiţia nu mai este între oraşe sau judeţe, ci între regiuni. Europa Centrală are şansa unică de a se poziţiona ca alternativă la “Silicon Valley” – prin colaborare, partajare de infrastructuri, talente şi know-how. România, Polonia şi Ungaria pot deveni pilonii unei noi economii digitale, bazate pe AI şi energie regenerabilă, dacă îşi coordonează strategiile.
Digitalizarea a fost doar începutul. Adevărata transformare începe atunci când datele devin cunoaştere, iar tehnologia devine inteligenţă colectivă. România are resursele, talentele şi energia necesare pentru a face acest salt — dar are nevoie de lideri şi ecosisteme care să transforme potenţialul în impact real. Este un interval foarte scurt de timp (3-5 ani) în care putem fructifica aceasta oportunitate. Sa profitam de ea!
Erik Barna, antreprenor român specializat în tehnologii emergente, implicat în proiecte de inteligenţă artificială, energie verde şi transformare digitală la nivel european.
