După Afaceri

Antreprenorii români încep să producă biciclete într-o perioadă în care pandemia a revoluţionat transportul urban. "Bicicletele sunt făcute de la zero în jurul datelor biometrice ale fiecărei persoane, respectiv înăl­ţime, greutate, lungimea braţelor şi a picioarelor"

15 iul 2020 1474 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Pandemia de Covid-19 şi-a pus amprenta asupra tuturor sectoarelor din economie, chiar şi asupra acelora care păreau de nezdruncinat, cum e cazul transportului urban. Într-o perioadă în care mijloacele de transport în comun sunt considerate a fi periculoase din punctul de vedere al transmisiei bolii, iar maşina, deşi sigură, este de multe ori neprietenoasă cu mediul, bicicleta a căpătat noi valenţe şi a câştigat tot mai mulţi adepţi. Chiar şi în România şi chiar şi în Bucureştiul nu prea prietenos cu cei care pedalează spre muncă sau pentru relaxare, mersul pe două roţi e tot mai popular.

Unele oraşe europene au început să creioneze zeci de kilometri de noi piste pentru biciclete, în timp ce autorităţile din Occident dezvoltă programe speciale pentru încurajarea mersului pe două roţi, oferind fie vouchere, fie discounturi considerabile. Pandemia actuală a creat probleme majore în multe domenii, însă dacă ar fi să privim şi partea plină a paharului am vedea că în lunile marcate de izolarea la domiciliu a unei bune părţi a populaţiei globului, poluarea a scăzut într-un ritm alert, semn că se poate. Tocmai de aceea, popularitatea „clasicei“ biciclete a crescut peste noapte, chiar şi în rândul celor care preferau confortul propriului autoturism sau al celor care alegeau metroul ori autobuzul pentru o mai mare siguranţă sau din grija pentru mediu.

„Apariţia şi răspândirea Covid-19 au marcat o perioadă grea pentru toată lumea. Totuşi, dacă am putea identifica un singur lucru bun în această perioadă, acesta ar fi stimularea oamenilor de a folosi mijloacele de transport alternative“, spune Sabin Dimian, cofondatorul Veltra Bikes, un brand autohton sub care sunt realizate manual biciclete de bambus pentru oraş.

Chiar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat bicicleta şi mersul pe jos ca modalităţi de deplasare pe perioada pandemiei, iar ciclismul s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de transport în această perioadă, conform Federaţiei Europene a Cicliştilor, adaugă Sabin.

„Unii oameni au ales mersul pe două roţi pentru a se menţine în siguranţă şi acest fapt este demonstrat de cererea de pe piaţa de profil, care a explodat în ultimele luni, şi de eforturile şi fondurile alocate de autorităţile europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii pistelor dedicate.“

Practic, acest vehicul pe două roţi poate avea efecte benefice atât asupra sănătăţii fizice, cât şi asupra celei psihice.  

În România, o mare parte din consumatorii de biciclete preferă modelele de tip MTB (mountain bike) sau Fat-Bike (cu roţi extra late), care sunt folosite cu precădere în oraşe şi uneori în drumeţii, spune Rareş Vâsc, fondatorul DiveraHub, o companie locală care realizează vehicule pe două roţi din bambus. El adaugă că cele două tipuri sunt considerate biciclete all-in-one de mulţi dintre cumpă­rători.

„Cei care folosesc bicicletele în special pentru drumeţii în România le preferă pe cele de tip MTB electrice. Totuşi, nu există un produs care să fie bun la toate. Dacă e MTB, e ineficientă în oraş, iar dacă e de oraş, atunci e greu de mers pe munte cu ea.“ Ca o reacţie la această dilemă, au apărut vehiculele de tip hibrid sau cele de tip gravel.

Să luăm un scenariu: o persoană are nevoie de o bicicletă pentru transport zilnic, dar vrea una şi pentru o drumeţie pe un teren uşor mai accidentat. Ce alege?

„Un MTB nu ar fi cea mai bună opţiune pentru a fi folosit zilnic, întrucât e ineficient kinetic, iar un model de oraş ar putea fi avariat pe o potecă de munte. În aceste condiţii, ar fi ideal ceea ce se numeşte gravel

bike.“ Sunt biciclete cu cadrul destul de robust încât să suporte şocuri uşoare, dar cu roţile destul de subţiri pentru oraş. Ele pot suporta totodată şi o potecă de munte.  „Sigur că sunt mult mai multe variabile de luat în calcul, cum ar fi unghiul furcii faţă de drum, diametrul roţilor, înălţimea pedalierului, distanţa dintre axurile roţilor, geometria cadrului. Toate aceste variabile determină gradul de confort al bicicletei“, explică Rareş. De altfel, DiveraHub realizează piese customizate special pentru nevoile clienţilor, acestea fiind făcute de la zero în jurul datelor biometrice ale fiecărei persoane, respectiv înăl­ţime, greutate, lungimea braţelor şi a picioarelor.

Românii „consumatori“ de vehicule pe două roţi sunt foarte interesaţi de caracteristicile tehnice ale bicicletelor, în special de sistemul de frânare, suspensie, dar şi de dimensiunea roţilor şi rigiditatea jenţilor. Iar în cazul modelelor electrice ei se uită la autonomia acumulatorului. „De asemenea, clienţii noştri s-au arătat interesaţi de posibilitatea de a avea service post-vânzare, acesta fiind unul dintre principalii factori decizionali“, spune Ioana Anghel, wheel sports leader în cadrul retailerului de echipamente sportive Decathlon, cel mai mare jucător de pe piaţa locală şi mondială de biciclete ca vânzări. Compania are în portofoliu produse pentru toate vârstele, nivelurile şi bugetele. Multe dintre acestea sunt produse în România, compania colaborând cu două fabrici locale.

„Avem biciclete specializate în anumite domenii. De exemplu, avem una care este specială datorită transmisiei, dar şi dimensiunii roţilor - de 29 de inci -, o dimensiune de roţi MTB ce se află pe un trend ascendent în rândul căutărilor realizate de pasionaţii din România încă din 2018.“ Există şi „bicle“ specializate în ciclismul rutier de performanţă, testate chiar în curse precum Tour des Flandres sau Classique des Alpes. Iar pentru cei pentru care primează designul există Single Speed şi Fixie.

„Avem şi bicicletele city şi modele city electrice. Acestea sunt de obicei căutate atât pentru deplasarea urbană asistată electric, cât şi pentru designul cadrului.“

Pentru cei care vor să se deplaseze în oraş pe două roţi, Daniel Moisa şi Cătălin Stanciu, doi publicitari la bază, au creat Panamea. Numele i-a obligat să dezvolte o bicicletă care să susţină brandul, adică să fie uşoară ca pana. Mai exact, cântăreşte 7,9 kilograme.

„În 2017, ne-am hotărât să facem ce nu făcea nimeni în România: un brand de biciclete premium. Deşi venim din aceeaşi industrie, preocupările noastre extra job erau uşor diferite“, spun cei doi. Unul recondiţiona biciclete vintage (Atelierele Griviţa), celălalt avea (şi încă are) un site cu tricouri moldoveneşti. Unul a venit cu pasiunea pentru biciclete, celălalt a adăugat know-how-ul de business. „Şi, din mixul ăsta, a apărut ideea de a face un brand românesc de profil. Dacă în mod obişnuit ai un produs, apoi îi cauţi un nume şi o poziţionare, în cazul nostru lucrurile au stat invers: prima dată a apărut numele şi poziţionarea, apoi produsul.“

Daniel şi Cătălin spun că Panamea mea înseamnă îmbinarea armonioasă a trei atribute: greutate redusă, design şi fiabilitate. Greu­­tatea redusă în­seamnă efort mic atât la deplasare, cât şi când e vorba de urcat scările, dar şi eficienţă, o uşurinţă cu care te poţi strecura printre maşini la nevoie. Iar fiabilitatea are ca rezultat o nevoie mai mică de servisare. Totuşi, recunosc ei, designul o face să iasă în evidenţă.

Dacă în trecut oamenii îşi cumpărau biciclete pentru dru­meţii (în 90% din cazuri), folosindu-le doar ocazional pentru activităţile de zi cu zi, acum lucrurile s-au schimbat şi în România, spune Sabin Dimian de la Veltra Bikes. În alte state, în frunte cu Olanda, dar nu numai, mersul pe două roţi la muncă, la plimbare prin oraş sau la un suc cu prietenii e o normalitate. Sunt ţări unde numărul de biciclete îl depăşeşte pe cel al oamenilor. În România nu e încă aşa, nici pe departe. Dar lucrurile se schimbă şi aici.

„Statisticile arată că tot mai multe persoane achiziţionează o bicicletă pentru a merge la serviciu sau pentru a se deplasa în interiorul oraşului“, spune Sabin. Iar cum modelele pentru drumeţii - cele mai cumpărate din piaţă - nu sunt cele mai confortabile dacă discutăm despre mersul pe asfalt, e nevoie de un vehicul special de oraş.

„Acesta este motivul principal pentru care am construit Veltra, prima bicicletă de oraş realizată 100% manual, folosind bambusul. Ne-am dorit să facem un produs care este uşor, confortabil şi care nu necesită mentenanţă regulată.“

Reacţiile oamenilor la vederea Veltra îl determină pe Sabin să creadă că aceştia îşi doresc o bicicletă cu un design cool, care le oferă un statut special, dincolo de componentele de calitate şi de confortul sporit. „Bicicletele noastre integrează peste 50% materiale sustenabile şi sunt realizate 100% manual în România. Când am proiectat acest produs ne-am dat seama că trebuie să avem mai mulţi diferenţiatori pentru a reuşi pe o piaţă atât de aglomerată.“

Au ales bambusul laminat datorită proprietăţilor sale unice de absorbţie a vibraţiilor drumului, dar şi a rezistenţei în timp. Designul este minimalist, iar un alt diferenţiator este greutatea, de doar 9,3 kg.

„Momentan, toate bicicletele noastre sunt standard, disponibile în una dintre cele trei mărimi pe care le avem (small, medium şi large). Chiar dacă nu facem produse pe comandă, am avut şi cereri mai „speciale“ de la clienţii noştri, pe care le-am onorat. Spre exemplu, o persoană a dorit un alt model de anvelope, iar alta ne-a rugat să gravăm un mesaj special pe cadrul din bambus.“

Rareş Vâsc spune că DiveraHub preferă în general să producă biciclete custom made. Asta pentru că timpul de fabricaţie este aproximativ acelaşi cu cel al unui produs de serie. Există însă garanţia că bunul se potriveşte clientului atât din punctul de vedere al nevoilor, cât şi al confortului.

„Momentan avem doar un singur produs de serie. E vorba de o bicicletă de oraş, creată de noi pentru cei care vor un produs fiabil, fară multă mentenanţă, dar cu care se pot face şi expediţii mai lungi.“

Unicitata fiecărei unităţi vine din faptul că geometria cadrului e special proiectată pentru datele biometrice ale clientului. Cei de la DiveraHub au avut însă şi unele cerinţe mai atipice pentru o bicicletă, cum ar fi să încorporeze cristale Swarovski în cadru.

„Aici am apelat la unul dintre artiştii vizuali cu care colaborăm şi care ne-a sugerat să producem un cadru cafeniu, pentru a le pune în evidenţă. De la proiectare la fabricarea cadrului, la personalizare, alegerea componentelor, ne place fiecare parte a procesului“, spune antreprenorul care a lucrat doi ani ca cercetător în Suedia.

Deşi primele prototipuri au fost concepute în Scandinavia, el a decis să deschidă afacerea în România. DiveraHub produce biciclete N.M.F. (natural material frame), adică vehicule cu cadrele din materiale naturale, care sunt uşoare, rezistente în timp, disipă bine vibraţiile şi au un aspect estetic plăcut. „Strategia noastră de marketing a fost îndreptată cu precădere înspre Elveţia, Ger­mania şi Austria. În România am avut zero marketing. Totuşi, lumea a aflat organic de noi, iar faptul că oamenii par interesaţi ne spune că în România există un segment de oameni care sunt conştienţi de mediul înconjurător şi care preferă bicicleta în locul maşinii.“ E şi mai sănătoasă, poluează mai puţin.

În ultimele săptămâni interesul pentru vehicule pe două roţi în motoarele de căutare a fost similar cu măştile de protecţie. „Ma­gazinele de specialitate au ajuns să fie suprasolicitate. Noi, de exemplu, am lucrat şi în weekend pentru a onora comenzile mai repede“, povestesc cei doi fondatori ai Panamea.

Consumatorul român de biciclete începe să fie mult mai educat faţă de anii anteriori. Pentru mulţi şi pentru multe activităţi, pandemia de Covid-19 a fost punctul zero. „E momentul când în centrul ecranului albastru a apărut discret cuvântul Restarting. Şi în ceea ce priveşte modul în care ne deplasăm s-a produs resetarea. Oamenii au început să se uite spre bicicletă cu şi mai multă încredere şi s-o vadă mai mult ca pe o variantă de deplasare, nu doar pentru plimbarile prin parc.“

Oamenii caută metode alternative de mobilitate urbană, în special biciclete clasice sau electrice, trotinete normale sau electrice. „Ceea ce va influenţa decizia lor de a se deplasa în interiorul oraşului pe două roţi, sunt o serie de factori, respectiv evoluţia sau involuţia pandemiei, infrastructura locală şi condiţiile meteo. Pentru că majoritatea optează pentru un mijloc de transport neconvenţional în perioada caldă“, conchide Ioana Anghel de la Decathlon.