Style

Vederi în era tehnologiei: Ce a făcut ca vederile de altădată să devină atractive şi pentru generaţiile de azi?

28 apr 2022 149 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Nu li se mai spune cărţi poştale, ci cartoline. Nu mai sunt aşteptate cu atâta nerăbdare cum erau cândva cărţile poştale trimise din vacanţă, dar par să trăiască o nouă viaţă astăzi, când atâtea lucruri demult la modă revin acum în trend. Ce a făcut ca vederile de altădată să devină atractive şi pentru generaţiile de azi? Câţiva antreprenori creativi, care dau un twist acestor obiecte de papetărie, dar şi simboluri ale relaţiilor interumane, vin cu explicaţiile lor.

„Cred că atât cărţile poştale, cât şi felicitările sau cartolinele din hârtie şi-au recâştigat popularitatea ca o reacţie la digitalizare şi automatism. Cred că acest lucru a luat amploare cu precădere în timpul pandemiei, când interacţiunea fizică dintre oameni era aproape imposibilă, aşa că felicitările, cartolinele, cardurile au reînceput să fie folosite pentru a transmite mesaje către cei dragi într-o manieră mult mai personală şi creativă, capabilă să umple în cel mai frumos mod golul creat de distanţă“, spune Claudia Marian, o tânără antreprenoare din Tulcea care a creat brandul de modă Mauverien.

Dincolo de piesele vestimentare pe care le realizează, ea a ales să imprime desenele care îi trec prin minte şi prin mâini şi pe cărţi poştale, odată cu un apetit în creştere al publicului său pentru astfel de obiecte de colecţie. La început, cartolinele nu aveau scop comercial pentru Mauverien, ci erau un mijloc de a interacţiona cu clienţii şi de a avea o comunicare personalizată atât vizual, cât şi la nivel de conţinut. Aşa că, iniţial, Claudia crea cartoline cu ilustraţii creionate chiar de ea, pe care le includea în fiecare comandă care pleca din atelierul propriu, fiecare purtând un mesaj personalizat. Cum feedbackul clienţilor a fost pozitiv, a ales să includă şi în magazinul online această categorie de produs, pentru comercializare, însă în continuare fiecare comandă conţine un card ilustrat, cu un mesaj personalizat scris de Claudia pentru fiecare client în parte.

„Cea mai populară cartolină a fost, fără doar şi poate, Cats & Plants – o cartolină care ilustrează o pisică neagră înconjurată de plante.“

Multe dintre clientele Mauverien sunt iubitoare atât de animale, cât şi de plante, şi acest lucru cu siguranţă s-a putut observa şi din numărul celor care au ales acest card. „Primesc adesea poze cu pisicile clientelor care se cuibăresc în cutiile în care trimit produsele Mauverien, este foarte amuzant.“ Din seria cartolinelor populare face parte şi Floral – un card care înfăţişează o ilustraţie decorativă cu tematică florală.

Toate ilustraţiile sunt create de Claudia Marian, atât prin tehnici tradiţionale, cât şi prin metode digitale precum grafica în tuş, pictura cu culori gouache şi grafica vectorială. Stilul este unul minimalist, plin de culoare.

„În medie, 20 de cartoline pleacă lunar spre oameni dragi, fiind însoţite mereu de una dintre piesele de bumbac sau de una dintre eşarfele din mătase prezente în colecţiile Mauverien.“

Valul nou de artişti grafici şi de oameni creativi este explicaţia pe care o dă şi Claudia Ciontu pentru popularitatea cartolinelor în zilele noastre. Ea este autoarea Plăiuţ, un ghid turistic scris şi ilustrat pe înţelesul şi gustul copiilor, la care s-a gândit în timp ce cutreiera România într-o vacanţă, în 2020. Atunci a realizat că multe destinaţii locale nu sunt suficient de bine cunoscute şi că, dacă adulţii nu le promovează, copiii cu atât mai mult nu pot afla de ele. Ghidul s-a extins în timp şi cu o serie de ilustraţii sub forma tablourilor şi a cărţilor poştale, care dau o nouă perspectivă asupra atracţiilor turistice locale, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari.

„În ultimii doi-trei ani, au apărut tot mai mulţi graphic designers şi oameni creativi, ingenioşi, care au revigorat ideea de cărţi poştale.“

În general, în România găseşti vederi doar la muzee, la oficiile poştale şi la vechile magazine de suveniruri, însă toate au o grafică şi fotografii peste care a trecut vremea, sunt lipsite de ingeniozitate şi personalitate şi nu reuşesc să transmită o stare de spirit anume sau un mesaj plăcut, vesel.

„Oamenii noi, generaţia nouă de artişti din ultimii ani, au venit cu un suflu nou, cu o împrospătare a graficii şi au făcut din cărţile poştale şi din cartoline ceva cool, la modă, un nou mod de a te exprima“, crede Claudia Ciontu

Cărţile poştale Plăiuţ au decurs natural din specificul ghidului turistic. Claudia şi-a dorit ca cei mici să descopere acest gest personal de a trimite o carte poştală în locul unui mesaj sau al unor poze pe Whatsapp şi a vrut să le ofere cititorilor ei această nouă experienţă de a concepe un text scurt, de a-l scrie cuiva drag şi de a merge la oficiul poştal pentru a-l trimite.

Şi, totodată, a dorit să le ofere şi celor de acasă o bucurie în plus, gândindu-se astfel la prietenii, bunicii, colegii care găsesc această mică surpriză în cutia poştală.

„De departe, cea mai căutată este cartea poştală ce ilustrează harta României.“ De asemenea, cea care îl înfăţişează pe Constantin Brâncuşi este neaşteptat de apreciată. Din feedbackul primit, aceasta din urmă a creat entuziasm fiindcă oamenii nu mai găsiseră niciunde o carte poştală cu Brâncuşi ori ilustraţii care să-l înfăţişeze pe sculptor.

„Poate că ele există pe undeva, mă gândesc aici la muzeele din Târgu-Jiu, Craiova, Muzeul Naţional de Artă, însă nu cred că au acest suflu modern, viu, colorat, vesel.“ Fiindcă o carte poştală aduce mereu gânduri bune, imaginile trebuie să fie pe măsură, fresh şi atrăgătoare, adaugă Claudia.

Ea spune că a primit multe mesaje de apreciere pentru acest produs şi ele sunt însoţite şi de dorinţa ca aceste vederi să fie disponibile şi în muzee, acolo unde merg turiştii. Muzeele lucrează în limitele stricte ale unor bugete şi cu furnizori pe care îi cunosc, însă Claudia s-ar bucura ca ele să colaboreze cu ilustratori, cu industria creativă per ansamblu, pentru a crea suveniruri deosebite.

„Diana Barbu este creatoarea ilustraţiilor din ghidul Plăiuţ, pe care le-am extras şi le-am transformat în cărţi poştale.“ Este o ilustratoare autodidactă, cu un stil feminin foarte vesel şi plin de speranţă şi de bună dispoziţie.

„Întâmplător, Diana este din Târgu-Jiu, ceea ce cred că a inspirat-o să-l redea atât de plăcut pe Brâncuşi, de exemplu.“

În medie, se vând cam 40 de cartoline Plăiuţ într-o lună, fie comandate pe site, fie achiziţionate din locuri fizice din ţară, acolo unde oamenii le şi pot vedea. Ele sunt imprimate pe o hârtie deosebită, în loc de cartonul clasic pe care sunt printate vederile obişnuite. Hârtia însăşi face parte din farmecul cărţilor poştale Plăiuţ, iar tot mai mulţi ilustratori şi graficieni aleg hârtii speciale pentru astfel de produse, ceea ce le oferă chiar acel „quelque chose“ pe care îl căutăm peste tot, inclusiv în aceste mici suveniruri.

„Comunic adesea cu comunitatea din social media pentru a cere feedback sau opinii, în stories sau prin mesaje private. Îndrumări primesc şi de la colaboratorii cu spaţii fizice, care observă ce caută oamenii şi îmi cer cărţi poştale cu o anumită ilustraţie sau într-un anumit format.“

De exemplu, pe primul tiraj de vederi nu trecuse şi zona din România pe care o ilustrează, o mică eroare generată de obişnuinţa ei cu ilustraţiile din carte. Aşa că, în urma feedbackului dintr-un magazin unde se găsesc vederile, a inclus şi acest detaliu în tirajul următor.

„Turiştii străini caută obiecte pe care să scrie România şi tocmai ratasem acest detaliu semnificativ. Adaptez tirajele în funcţie de preferinţele oamenilor“, mai spune Claudia Ciontu.

Pentru Irina Rusu, cartolinele au fost chiar punctul de plecare în businessul ei, Urban Tale, un atelier unde papetăria, caligrafia şi mesajele personalizate fac casă bună împreună, în Cluj-Napoca. Proiectul a pornit de fapt în februarie 2016, în preajma Zilei Îndrăgostiţilor, cu un set de astfel de cărţi poştale în stilul în care Irinei i-ar fi plăcut să cumpere sau să primească.

„Cred că este nostalgia copilăriei/tinereţii, asociată cu dragostea pentru analogic în general. Ne aflăm într-o eră a tehnologiei, a digitalului şi a poluării informaţionale, astfel că fragmentele în care interacţionăm cu lucruri reale au devenit momente de mindfullness. Ne dăm seama că ce era «pe vremuri» era mai puţin stimulant şi gălăgios.“

Este o oarecare linişte atunci când scriem de mână, când citim cărţi printate, când facem o cafea la ibric, coacem pâine, gătim acasă şi petrecem mai mult timp în familie, deconectaţi de ecrane, crede fondatoarea Urban Tale.

„Şi cărţile poştale în viziunea mea oferă tot asta - timpul pe care cineva drag l-a dedicat alegând cartolina, scriind de mână mesajul - este momentul petrecut chiar dacă de departe, dar împreună, momentul în care ţii în mână aceeaşi cartolină care a călătorit şi a ajuns la tine. Poate sună romantic, dar aşa văd eu lucrurile“, mărturiseşte Irina.

Iniţial, a vrut să facă felicitări, însă acestea sunt mai dificil de pus pe perete sau pe birou, aşa că a ales să simplifice lucrurile şi a făcut cărţi poştale. Le vinde însoţite de plic pentru că ţine şi la intimitatea mesajului, însă este opţional dacă acesta va fi sau nu folosit de client.

Cea mai cumpărată cartolină a fost cea cu mesajul «Sărbătorile… de bifat VIN sau GIN», după care urmează „Vreau să îmbătrânim împreună“, „Cu tine vreau să îmi beau cafeaua de dimineaţă“, „Mi-e bine cu tine“ şi „Te iubesc“.

„Am vrut să ilustrez declaraţii simple şi reale, în stilul celor pe care ni le facem cu persoanele dragi, fără pompozităţi şi cuvinte complicate acolo unde este loc de apropiere şi căldură.“

De sărbători şi atunci când lansează designuri noi, există un interes mai mare pentru astfel de produse, dar în general Urban Tale vinde cam 80 de cartoline lunar. Până recent, Irina s-a ocupat singură de tot ce ţine de Urban Tale - de la concept şi design la expediat colete şi comunicat pe social media. Acum împarte taskurile cu colega ei de birou, însă de design este în continuare responsabilă tot ea.

Diana Zadic era de multă vreme pasionată de ilustraţie, însă a transformat asta într-un business abia după ce a trebuit să renunţe la jobul pe care îl avea. A remarcat o revenire a popularităţii cărţilor poştale începând cu primele luni de pandemie, mai exact după luna aprilie 2020, perioadă în care am fost cu toţii nevoiţi să stăm închişi în casă. Apoi au urmat lunile în care mulţi dintre noi au preferat să se întâlnească mai rar cu cei apropiaţi pentru a-i proteja. În acea perioadă, oamenii au simţit nevoia să trimită gânduri bune celor dragi din ţară sau de peste hotare, într-un mod care să fie deosebit şi să le arate că le pasă şi că le este dor de ei.

„Eu mereu am fost entuziasmată de ideea de a primi o carte poştală, să ştiu că cineva mi-a transmis un gând bun de departe şi să simt surpriza şi emoţia de a o citi.“ Cărţile poştale sunt deosebite deoarece ele sunt scrise de mână, ceea ce le face mai particulare şi înmagazinează şi emoţia celui ce s-a oprit pentru o clipă pentru a se concentra exact la ceea ce doreşte să transmită, spune Diana Zadic.

Businessul ei ZAD Illustrations este concentrat în principal pe realizarea broderiilor pe diferite piese vestimentare şi accesorii, dar încă de la început Diana a adăugat mereu la produsele brodate pe care le face câte o felicitare cadou pentru clienţii ei, iar ei au fost surprinşi şi şi-ar fi dorit să ofere şi ei mai departe o astfel de carte poştală sau felicitare. Aşa a apărut şi cererea pentru aceste mici piese de colecţie.

„Cele mai căutate cărţi poştale sunt cele cu păsări şi fluturi, care sunt ilustraţii după picturile mele şi care au o influenţă vintage, dar şi felicitările botanice care reprezintă plante şi flori de la noi din ţară.“

Deseori aceste felicitări sunt adăugate în coşul de cumpărături al clienţilor, ceea ce înseamnă că dorinţa de a transmite un mesaj frumos pe lângă un cadou este tot mai mare.

Toate ilustraţiile sunt realizate de Diana Zadic şi reprezintă subiecte din natură: plante, fructe, flori sau peisaje din România. Picturile sunt scanate, iar apoi adăugate unele retuşuri, folosindu-se de calculator şi Photoshop. „În medie, 30% din comenzi au şi una-trei cărţi poştale în coşul de cumpărături. Vânzările lor sunt în creştere, dar cel mai mult ele se vând în perioada sărbătorilor de iarnă şi în luna martie.“

Cărţile poştale sunt nu doar un suvenir la îndemână, ci pot deveni şi un print de artă dacă sunt înrămate sau aranjate ca parte dintr-un perete-galerie. În cazul Andreei Mironiuc, tânăra fondatoare a businessului creativ Andreea Illustrations, cărţile poştale au fost primele produse pe care le-a vândut.

„Pe lângă faptul că obişnuiesc să cumpăr (vederi – n. red.) atunci când călătoresc, m-am gândit că ar fi o variantă practică să-mi tipăresc ilustraţiile pe hârtie şi să le vând. În acest moment, în magazin ofer peste 50 de modele diferite, iar în preţ este inclusă şi rama.“

Categoriile sunt diverse, de la mesaje pozitive şi motivaţionale la jocuri de cuvinte sau ilustraţii ale oraşelor turistice din ţară. Cele mai populare însă sunt scenele haioase de cuplu, în care mulţi oameni se pot identifica. De asemenea, Andreea a creat şi o categorie de ilustraţii pentru iubitorii de cărţi, şi aceasta foarte populară.

„De exemplu, în februarie (de Valentine’s Day şi Dragobete) vând câteva zeci de tablouri cu tematică de cuplu.“ Apoi, pe parcursul anului, în unele luni, sunt câteva bucăţi, în altele mai multe. „Nu este produsul meu cel mai vândut, însă face parte din portofoliu şi mă bucur să văd că din ce în ce mai mulţi oameni le apreciază.“

Majoritatea le cumpără pentru prieteni sau parteneri, ca să le ofere cadou, spune Andreea Mironiuc.

Acelaşi feedback îl împărtăşeşte şi Diana Zadic de la ZAD Illustrations, dar şi Claudia Marian de la Mauverien, care spune că cei mai mulţi clienţi ai ei cumpără cartoline pentru a transmite un mesaj personalizat care să însoţească darurile pentru cei dragi, cu precădere în preajma sărbătorilor. Totuşi, Diana spune că o parte din clienţii ei cumpără cartolinele şi pentru simplul motiv că le place ilustraţia şi doresc să o colecţioneze sau să o înrămeze ca pe un minitablou.

În cazul ilustraţiilor sub marca Plăiuţ, clienţii sunt mai degrabă călătorii care vor să-şi trimită gândurile cu ajutorul acestor vederi ilustrate. „În general, cei care cumpără sunt oameni care călătoresc şi care apreciază lucrurile simple precum un text scris de mână care călătoreşte sute, mii de kilometri până la destinaţie.“

Oamenii le iau chiar pentru a le trimite celor dragi, în special prietenilor şi familiei, aflaţi departe de România. Cei care nu le trimit le folosesc fie ca semne de carte, fie pentru a decora colţişoare din casă, de la birou.

„Desigur, din spaţiile fizice sunt achiziţionate şi de turiştii străini, ieşind în evidenţă datorită culorilor şi specificului ilustraţiilor“, spune Claudia Ciontu, autoarea ghidului Plăiuţ.