Style

Niciun alt român nu mai are meseria sa. Este olimpic la chimie şi respectat într-un domeniu dominat de francezi: "Lucrez pentru elite. Am ales cariera din vocaţie"

20 apr 2016 5890 afişări de Roxana Pricop
Din aceeaşi categorie

Niciun alt român nu mai are meseria sa. Este olimpic la chimie şi respectat într-un domeniu în care francezii deţin supremaţia. "Lucrez pentru elite, doar în zona de lux. Am ales cariera din vocaţie"

Octavian Coifan este singurul parfumier român. A reuşit să îşi facă cunoscut şi respectat numele într-o lume în care francezii sunt cei care deţin supremaţia. Absolvent de Arhitectură la Timişoara şi olimpic la chimie, Octavian s-a format ca parfumier la prestigiosul Institut superior de parfumuri, cosmetice, arome de la Versailles, a urmat stagii de parfumerie la diverse uzine din Grasse, capitala mondială a parfumeriei. Este autor a trei cărţi de specialitate, istoric al parfumurilor şi critic de arome. Stabilit acum la Paris, unde creează parfumuri în serie limitată pentru persoane private sau parfumuri-manifest pentru expoziţii artistice, Octavian Coifan vorbeşte pentru După Afaceri Premium despre pasiunea sa pentru cea de-a opta artă - parfumeria.

Cum arată o zi obişnuită din viaţa unui parfumier? Ce vă inspiră, ce vă intrigă, ce vă face fericit şi ce vă îngrijorează?

„Arta parfumului îmi impune a mă dedica total: ritual de frumuseţe, studiu olfactiv cu evaluarea critică a formulelor precedente, exerciţii de «ars memoriae» şi de practică similară a pianului, un anumit stil de viaţă. Cea mai mare parte a timpului o dedic studiului: mirosurile din Natură, ingredientele parfumeriei, parfumurile clasice ori contemporane şi studiul abstract al formelor olfactive, în paralel cu scrisul. Compun doar în câteva perioade ale anului şi doar în anumite momente ale zilei, cele prielnice exaltării simţului olfactiv, plus un regim special. Studiul natural înseamnă analiza metamorfozei olfactive începând cu perioada de înmugurire şi raportat de la un an la altul. Creaţia nu este condiţionată de timp, unele formule le-am început cu mulţi ani în urmă şi le finalizez în momentul pe care îl consider oportun. Mă îngrijorează dispariţia parfumurilor clasice înainte de a le putea prezerva în «osmoteca» mea. Mă îngrijorează dispariţia a numeroase specii botanice - este cazul colecţiilor de trandafiri şi de plante sălbatice din rezervele naturale. Mă intrigă miracolul constant al Naturii, sursă de eternă inspiraţie şi renaştere.“

La ce parfum lucraţi în prezent? Care este cea mai recentă crea­ţie olfactivă pe care aţi realizat-o şi pentru cine a fost realizată?

Lucrez pentru elita parfumeriei mondiale, doar în zona de lux şi cea cosmetică. Cea mai recentă creaţie este parfumul SPIRAL prezentat în noiembrie în Germania. L-am creat pentru a parfuma sculpturile în lemn ale unui artist român şi este pentru prima dată când parfumeria fină şi sculptura românească se întâlnesc. A apărut în urma celor două parfumuri realizate cu un an înainte pentru Universitatea de Arte din Cluj, prezentate în cadrul galei aniversare la Operă. În prezent finalizez 20 de compoziţii pentru o nouă marcă de parfumuri de lux, respectiv un brand clasic care se relansează şi care mi-a încredinţat formulele vechi. În paralel, definitivez gama de cosmetice premium BORANGIC, care valorifică tezaurul botanic românesc şi pe care o voi introduce la Paris. Este o linie completă creată în jurul unui produs miracol pentru frumuseţea tenului pe care l-am descoperit imediat după prezentarea parfumului meu regal, acum doi ani.

Sunteţi stabilit la Paris. Care sunt acum principalele subiecte în materie de parfumerie, ce îi preocupă pe parfumierii parizieni?

Parfumierii sunt în constantă competiţie pentru brief-uri, rareori se discută proiectele profesionale, această meserie fiind dominată de secretul industrial absolut. Dincolo de acest aspect, problemele majore şi comune sunt: recunoaşterea oficială a parfumului ca o artă, dreptul de autor pentru creaţia olfactivă, menţionarea numelui parfumierului pe ambalaj şi insurmontabilele probleme ale legislaţiei europene care determină reformulările parfumurilor simultan cu dispariţia unui patrimoniu european efemer. Emulaţia intelectuală din cercurile parfumierilor aduce un titlu de nobleţe dincolo de creaţiile mass-market ale multinaţionalelor.

Numiţi crearea de parfum a opta artă. Care ar fi misiunea artistică a parfumierului?

Misiunea mea ca parfumier este să revelez frumuseţea. Menirea parfumierului este să aducă această emoţie pură în sfera produsului accesibil „ nou, original, armonios, o sinteză a artelor contemporane. „Artisticitatea parfumului“ a fost subiectul cercetării mele de doctorat. Creaţia de parfum este un demers estetic personal, integrat marilor curente care caracterizează spiritul anumitei epoci. Fiecare parfumier are un stil şi adesea o filozofie personală asupra creaţiei. Exemple cunoscute sunt: impresionism (Jacques Guerlain), idealism şi clasicism (E.Beaux, A.Fraysse, G.Robert), minimalism (J.C.Ellena), neo-abstracţionism (parfumeria moleculară după anul 2010).

O întrebare pe care aţi primit-o de multe ori: de ce aţi ales cariera de parfumier? Ce sfaturi aţi da unui tânăr care vrea să urmeze aceeaşi carieră?

Am ales cariera de parfumier din vocaţie, a fost dorinţa mea dintotdeauna. Destinul îmi este favorabil prin şansa de a cunoaşte şi de a avea ca mentori cele mai ilustre nume asemenea lui Guy Robert (parfumurile Hermès, Rochas, Dior, Amouage). Tot graţie destinului, am acces liber la formulare originale foarte vechi şi mi-am putut perfecţiona tehnica. Tinerilor le doresc să fie perseverenţi pentru că este nevoie de sensibilitate artistică şi de solide baze tehnice a căror cultivare necesită foarte mult timp. Educaţia olfactivă începe la o vârstă fragedă. La fel şi mentoratul sau „master class“. În această profesie nimic nu se improvizează.

Numiţi cinci parfumuri pe care le preferaţi.

Preferinţele mele se îndreaptă în zona secolului al XVIII-lea, explozia creativă din prima parte a secolului XX şi parfumeria moleculară recentă. În prezent, creaţiile preferate sunt: Le parfum des Champs Elysées (Guerlain versiunea 1904), Glamour (Chanel), Carnal Flower (Fr. Malle), Vétiver Tonka (Hermès), Le parfum de Marie Antoinette (Francis Kurkdjian) dintr-o listă de aproape o sută de capodopere olfactive de ieri şi de azi.